Senatorul AUR Petrișor Peiu a formulat un avertisment riguros referitor la politicile bugetare ale Guvernului, evidențiind disproporția semnificativă dintre fondurile alocate pentru apărare și cele destinate sistemului educațional. Potrivit acestuia, România se află printre statele cu cele mai generoase cheltuieli militare din Uniunea Europeană, în timp ce sistemul de învățământ rămâne cronic subfinanțat.

Într-o analiză publicată, senatorul AUR Petrișor Peiu a menționat că România dedică în jur de 2,35% din Produsul Intern Brut pentru sectorul militar, atât în anul 2024, cât și în 2025. Această rată plasează țara noastră în topul octuplului în Uniunea Europeană în privința cheltuielilor pentru apărare, depășind state importante precum Germania, Franța, Italia și Olanda.

România, peste marile puteri europene în cheltuieli militare

Conform datelor menționate de senatorul AUR Petrișor Peiu, alte state membre ale UE alocă procentaje mult mai mici pentru apărare. De exemplu, Spania investește de aproape două ori mai puțin decât România în domeniul militar, iar Austria nu depășește pragul de 1% din PIB.

Mai mult, România și-a stabilit oficial obiectivul de a crește cheltuielile pentru apărare până la 3% din PIB în următorii doi ani, o țintă ambițioasă ce va exercita o presiune considerabilă asupra bugetului public. În acest context, senatorul AUR Petrișor Peiu a amintit că, inclusiv în preajma Crăciunului, Guvernul a aprobat o suplimentare de aproximativ 1,6 miliarde de lei pentru echiparea armatei, fonduri destinate achiziției de armament.

„Se alocă sume considerabile pentru achiziția de tehnică militară, în timp ce alte domenii esențiale sunt neglijate”, a afirmat senatorul AUR Petrișor Peiu, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a acestei strategii.

Educația, printre cele mai slab finanțate din Uniunea Europeană

În contrast cu investițiile în securitate, senatorul Petrișor Peiu a subliniat situația critică din domeniul educației. România se situează pe locul al doilea de la coadă în UE în privința cheltuielilor pentru învățământ, cu alocări de doar 3,3–3,4% din PIB pentru anii 2024 și 2025. Singura țară cu investiții mai mici este Irlanda, cu aproximativ 2,8% din PIB.

Mai alarmant, potrivit senatorului, educația este singurul domeniu în care statul a redus semnificativ numărul de angajați, cu o reducere de peste 10%. Pentru menținerea deficitului bugetar sub control în 2025, autoritățile au optat pentru reducerea resurselor în sistemul educațional, inclusiv prin diminuarea personalului didactic și creșterea normelor de predare.

Întrebarea-cheie formulată de senatorul AUR Petrișor Peiu

În mesajul său, senatorul AUR Petrișor Peiu a ridicat o întrebare care a suscitat reacții puternice în spațiul public: cine vor fi, în viitor, militarii care vor opera armațamentul achiziționat cu sume imense dacă sistemul educațional continuă să fie vulnerabil?

„Dacă școala devine tot mai deficitară, dacă profesorii sunt tot mai puțini și mai suprasolicitați, de unde vor proveni specialiștii pregătiți pentru aceste investiții militare?”, a întrebat retoric senatorul Petrișor Peiu.

Un semnal de alarmă cu privire la direcția statului român

Prin această poziție, senatorul AUR Petrișor Peiu evidențiază o problemă structurală: absenta unei viziuni echilibrate în alocarea resurselor publice. Deși siguranța națională are o importanță majoră, ea nu poate fi separată de educație, fundamentalul pe care se construiște orice stat funcțional.

Declarațiile senatoriale vin într-un context sensibil, marcat de tensiuni internaționale și dificultăți economice interne, iar dezbaterea privind prioritățile bugetare continuă. Mesajul lui Petrișor Peiu readuce în discuție întrebarea fundamentală: ce fel de viitor își construiește România prin deciziile din prezent?