Într-un fragment de discurs din conferința de presă, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat că își exprimă dorința de „să trăiască în armonie în anul următor” și ca conflictelor armate să le fie găsite soluții, susținând că Moscova preferă soluționarea „pe cale diplomatică”.

Liderul rus a reluat criticile la adresa NATO, menționând că promisiunile conform cărora Alianța nu se va extinde au fost „neglijate” și că Rusia a fost „înșelată” prin „multe valuri” de extinderi. În opinia sa, acest proces a dus la amplasarea infrastructurii militare mai aproape de frontierele Federației Ruse, generând astfel „îngrijorări legitime”.

Putin a sprijinit, de asemenea, ideea unui „nou sistem” sau „cadru” de securitate europeană, care să includă participarea Statelor Unite, Europei de Est și Rusiei, pentru a asigura că nimeni nu va fi lăsat în urmă. El a subliniat că Rusia nu solicită „nimic ilegal”, ci cere respectarea angajamentelor asumate de către partenerii occidentali.

„Chiar înainte de destrămarea URSS, unele personalități inteligente din Europa, precum social-democrații germani din perioada détente / Ostpolitik (anii ’70–’80) și începutul anilor ’90), au propus crearea unui nou cadru de securitate în Europa, nu extinderea NATO, ci o cooperare inclusivă (cu URSS/Rusia, SUA și toate statele europene), pentru a evita situații conflictuale.”

Ce reprezintă noul „cadru” de securitate

Vladimir Putin a evitat să detalieze specificațiile acestui „nou cadru” de securitate europeană și modul în care ar funcționa conform viziunii sale.

Totodată, liderul rus pare a face referire la o linie de gândire asociată cu social-democrații vest-germani (SPD) din perioada „détente / Ostpolitik” (anii ’70–’80 și începutul anilor ’90), susținând ideea că securitatea Europei ar trebui să fie organizată într-un mod „inclusiv” (cu Rusia, SUA și toate statele europene), evitând extinderea unui bloc militar precum NATO spre Est.

Oficialii ruși au folosit această poziție pentru a susține teza că existau alternative pentru extinderea NATO și că Occidentul le-a ignorat, acuzând aceste poziții de „înșelare” și despre o „mai multe valuri” de extindere. În viziunea sa, acest proces a dus la amplasarea infrastructurii militare mai aproape de granițele Rusiei, ceea ce a generat „îngrijorări legitime”.

Aspecte privind Serbia și sancțiunile economice

În același context, Putin a abordat și subiectul companiei petroliere sârbe NIS, controlată de Gazprom Neft, afirmând că presiunea sancțiunilor ar putea afecta această investiție. Conform declarațiilor sale, Gazprom Neft ar urma să investească „peste 3 miliarde de dolari” în NIS, reprezentând o contribuție majoră la bugetul Serbiei.

El a menționat existența unui acord interguvernamental cu Serbia, care prevede „neacceptarea oricăror restricții” asupra companiei și și-a exprimat speranța ca „conducerea Serbiei” să își respecte „promisiunile și obligațiile”, avertizând că altfel încrederea investitorilor ar putea fi afectată negativ.