Impozitul pe cifra de afaceri, cunoscut ca IMCA, continuă să stârnească controverse în rândul experților economici și al partidelor politice din România. Pentru moment, măsura nu se va elimina, ci va fi doar redusă, conform deciziei coaliției de guvernare, deși impactul său asupra economiei și populației rămâne subiect de dezbatere.

Impactul IMCA asupra economiei și societății

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, susține că implementarea IMCA duce la scăderea investițiilor, creșterea prețurilor la produsele finite și eventual plecarea investitorilor din țară. El avertizează că măsura afectează atât angajații, cât și angajatorii. Codirlașu adaugă că, în special, familiile cu venituri mici resimt cel mai mult efectele acestei politici fiscale. Statisticile Uniunii Europene dau drept exemplu această situație, arătând că cele mai vulnerabile categorii de populație sunt cele mai grav afectate de astfel de măsuri fiscale.

Decizii politice privind impozitul

Partidele din Coaliția de Guvernare au decis recent că IMCA nu va fi eliminat, ci doar redus. Detalii despre această decizie au fost publicate anterior, dar nu au fost prezentate oficial de către guvern. Având în vedere criticile, experții consideră că reforma fiscală necesită o reevaluare a cotelelor de impozitare și a nivelului salariului minim.

Efecte asupra salariilor și energiei

Codirlașu propune ajustarea cotei unice de impozitare, sugerând că nivelul actual de 16% ar putea fi prea redus. El menționează că un impozit de 17% sau 18% ar putea fi mai adecvat, pentru a sprijini bugetul și a permite creșterea salariului minim. El argumentează că acest lucru este esențial pentru a proteja familiile cu venituri mici, în contextul inflației și creșterii prețurilor la utilități.

De asemenea, șeful CFA atrage atenția că România are cel mai scump energiei din Uniunea Europeană, fiind comparată cu Franța, care se bazează în mare măsură pe energia nucleară. Prospectiv, el evidențiază necesitatea majorării salariului minim, având în vedere că peste 30% din populație realizează salariul minim, iar restul venitului contribuie la evaziune fiscală.

Predicții privind evoluția monedei euro

Alexandra Smedoiu, vicepreședinte CFA, estimează că valoarea euro va fi de 5,2 lei anul viitor, în urma unui sondaj de anticipație. În condițiile actuale, cu o inflație de circa 10% în România și 2% în zona euro, în termeni reali, euro ar putea crește cu aproximativ 8%. Ca urmare, investițiile în euro ar putea să se aprecieze semnificativ în următorii ani.

Perspective economice pentru 2024

Experții CFA prognozează o creștere economică aproape nulă și un deficit bugetar în jur de 6% pentru anul viitor. Aceste cifre sunt considerate o realizare dacă sunt atinse, însă specialiștii atrag atenția asupra continuității problemelor fiscale.

În plus, se preconizează că majorările de impozite pe proprietate, planificate pentru 1 ianuarie 2026, nu vor fi suficiente pentru reducerea deficitului bugetar. Este foarte probabil ca în a doua parte a anului să fie aprobată o majorare suplimentară a TVA, la nivelul de 23% sau 24%, urmând tendința de creștere a taxelor în ultimii ani.

Dinamicile datoriei publice

Cheltuielile legate de dobânzile pentru datoria publică sunt așteptate să depășească 3% din PIB în 2024 și să atingă aproximativ 3,5% din PIB. Aceasta reflectă presiunea asupra bugetului, într-un context economic complicat, marcat de creșteri ale costurilor și de dificultăți fiscale.