Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să verifice activitatea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Marius Voineag, după dezvăluirile din documentarul „Justiție capturată” realizat de Recorder. Verificările urmează să fie efectuate de Inspecția Judiciară, structură aflată în subordinea CSM, în legătură cu acuzații privind controlul excesiv asupra dosarelor din partea conducerii DNA.

Decizia CSM privind verificarea activității lui Marius Voineag

Secția pentru procurori a decis în unanimitate să sesizeze Inspecția Judiciară pentru investigarea acuzațiilor aduse. Anunțul a fost făcut de membrii Secției, fiind implicate patru persoane, inclusiv Claudiu Sandu, care a relatat despre practica anulării probelor din dosare pentru motive formale minore.

Verificările independente vor fi realizate într-un „termen considerat rezonabil”, conform comunicatului oficial al CSM. Decizia vizează acuzațiile legate de presupusul control ierarhic din partea conducerii DNA, în special raportarea centralizată a activităților în dosare, menționată în documentarul Recorder.

Reacțiile din sistem și poziția Consiliului Superior al Magistraturii

Membrii Secției pentru procurori au fost uniți în decizie, în contrast cu reacțiile conducerii CSM și ale Secției pentru judecători. Procurorii au solicitat o analiză rapidă a problemelor semnalate și au susținut că aceste subiecte trebuie abordate separat, fără a le lega de discuțiile despre pensiile de serviciu. Ei au atras atenția că aceste discuții pot distorsiona atenția publicului asupra problemelor reale ale sistemului.

Judecătorii din CSM au formulat reacții diferite, considerând că acuzațiile reprezintă o campanie de „subminare a încrederii în justiție”. Ei au minimalizat mărturiile procurorilor prezentate în documentar, calificându-le drept simple „alegații”.

Informații din documentarul Recorder despre Marius Voineag

Documentarul scoate în evidență declarații ale unor procurori din DNA, care afirmă că, odată cu numirea lui Marius Voineag în funcție, li s-ar fi cerut să raporteze centralizat toate demersurile importante din dosare. Liviu Lascu, fostul șef al Secției Militare din DNA, a declarat că această practică nu exista anterior.

O procuroră anonimă a relatat că procurorii de caz au fost obligați să informeze șeful DNA despre orice cerere către judecătorul de drepturi și libertăți, precum rețineri, percheziții sau interceptări. Aceasta susține că solicitările au creat o percepție de control excesiv asupra activității procurorilor.

Marius Voineag a refuzat să facă declarații pentru Recorder.

Reacția DNA la acuzații și ordinele emise

DNA a transmis un punct de vedere oficial, inclusiv ordinul emis de Marius Voineag în august 2023, și o dispoziție similară semnată de Laura Codruța Kovesi în 2013. Instituția afirmă că aceste ordine nu au influențat desfășurarea urmăririi penale sau oportunitatea administrării probelor.

DNA susține că măsura nu a întârziat procedurile și că nu a fost menită să limiteze activitatea procurorilor. În comunicat se precizează că, dacă alte structuri sau persoane dețin informații despre acțiuni iminente într-un dosar, este normal ca procurorul-șef să fie informat, având atribuția de a infirma anumite măsuri dacă este cazul.

Decizia Inspecției Judiciare va stabili dacă ordinul și practicile discutate se încadrează în limitele controlului ierarhic legale sau dacă au depășit cadrul normativ, influențând independența procurorilor.

Aceasta constituie un nou pas în dezbaterea privind echilibrul între control și autonomia în sistemul judiciar românesc.