Iniţiativa legislativă a fost prezentată în urmă cu o săptămână de senatorul Ninel Peia, conform Agerpres.

În moţiune se solicită demisia „Guvernului progresist” condus de Ilie Bolojan, pe motivul că „a demonstrat incapacitatea de a administra finanţele, sănătatea, educaţia, protecţia socială, justiţia şi administraţia publică – domenii esenţiale care definesc existenţa unui popor liber şi demn”.

„Locuitorii suportă consecinţele, în timp ce Guvernul continuă să confunde austeritatea cu eficienţa, iar achiziţiile externe cu dezvoltarea naţională. România nu mai poate tolera această combinaţie toxică de incompetenţă şi indiferenţă. Prin urmare, solicităm Parlamentului să ia act de eșecul Executivului şi să adopte măsurile constituţionale ce se impun – mai precis, înlăturarea Cabinetului Bolojan. Poporul român merită mai mult decât promisiuni goale şi politici care îl sărăcesc. Merită un guvern care serveşte interesele naţionale, nu cele ale comodităţii politice sau ale afacerilor controlate de influenţe externe. Această moţiune reprezintă un apel la demnitate, responsabilitate şi reformă. Pentru România care munceşte, care crede în speranţă şi refuză să fie umilită, votaţi moţiunea de cenzură, votaţi demiterea Guvernului progresist Bolojan”, afirmă textul moţiunii de cenzură, semnat în numele iniţiatorilor de chestorul Senatului Ninel Peia.

Conform documentului, „dezastrul de la Paltinu nu este un accident, ci o imagine fidelă a conducerii Bolojan – un ministru progresist a decis să golească un baraj întreg chiar în timpul unei avertizări hidrologice”.

„Pentru a face situaţia mai gravă, golirea s-a realizat fără o sursă alternativă de apă şi cu rezervoarele deja epuizate. Captarea apei din straturile cele mai joase ale lacului a convertit resursa într-un fel de nămol industrial, iar staţia de epurare Voila, neadaptată pentru turbiditate extremă, a cedat. Toate acestea s-au întâmplat fără un plan de intervenţie etapizată, concret şi logical”, mai precizează moţiunea.

„Guvernul s-a specializat, cu o consecvenţă demnă de cauze mai bune, în a acţiona împotriva propiului popor”, susţin semnatarii moţiunii.

Ei adaugă că „Guvernul Bolojan a ales să continue tradiţia precedentelor administraţii, supraîndatorarea, datoria publică atinsă în august 2025 fiind aproape de 1.085 de miliarde de lei, echivalent cu 59,7% din PIB, cu 90 de miliarde mai mult decât la începutul anului”.

În opinia iniţiatorilor, mediul de afaceri a devenit „justiţia adversă” pentru Guvern, cu peste 11.000 de firme în insolvenţă în primele 10 luni şi 32% dintre IMM-uri „incapabile să-şi plătească taxele”, în timp ce companiile de stat risipesc fonduri în mod ineficient.

Conform parlamentarilor semnatari, „guvernarea progresistă se desfăşoară în mare secret, sindicatele, părinţii şi comunităţile fiind ignorate cu aroganţă, rezultând un sistem segregat, cu infrastructură de secol XIX, toalete în curţi, şcoli nesigure, mascate de finanţări false”.

„Administraţia publică locală este coloana vertebrală a unui stat eficient. Guvernul progresist Bolojan a tratat această structură cu dispreţ, precum o piesă de mobilier, mutabilă după dorinţă fără consecinţe. Reducerea accentuată a personalului din primării şi instituţii locale nu a fost analizată, planificată, nici măcar consultată. A fost impusă. (…) În loc să eficientizeze administraţia, Guvernul a destabilizat-o. În loc să creeze echilibru, a generat haos”, se argumentează în moţiune.

Potrivit documentului, „apărarea suveranităţii naţionale este un pilon fundamental al oricărui stat, iar modernizarea forţelor armate este necesară, însă transformarea bugetului apărării într-un vehicul de sifonare, în timp ce domeniile educaţiei, sănătăţii şi administraţiei rămân în neputinţă, nu mai reprezintă o prioritate naţională”.

„Guvernul progresist Bolojan a condus România pe o direcţie periculoasă, în timp ce reduc salariile asistenţilor sociali, taie personalul medical, comasează şcoli, alocă miliarde pentru achiziţii militare fără transparenţă şi transfer tehnologic real industrial. În esenţă, plătim avioane, tancuri, rachete din resurse externe, în timp ce economia internă este neglijată. Dacă România investeşte în apărare, aceste resurse trebuie să genereze și dezvoltare locală, uzine autohtone, locuri de muncă naţionale, tehnologii româneşti. (…) Astfel, România devine nu partener, ci client strategic. (…) Apărarea naţională înseamnă protejarea demnităţii şi a funcţionalităţii societăţii. România merită un guvern dedicat intereselor cetăţenilor”, evidenţiază semnatarii moţiunii de cenzură.