„Știm acest lucru din 2022: este vorba despre un conflict de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a Europei. Dacă Ucraina cade, (Rușia) nu se va opri, la fel ca în 1938 când alte state nu au fost suficiente pentru Hitler. Liderul de la Kremlin nu se oprește. Oricine nu crede acest fapt ar trebui să evalueze cu atenție strategiile, documentele, discursurile și aparițiile sale publice”, a argumentat Merz, în discursul susținut la Munchen, în cadrul congresului Uniunii Creștin-Sociale (CSU), formațiune bavareză afiliată Uniunii Creștin-Democrate (CDU).

„Este vorba despre o modificare fundamentală a granițelor în Europa, despre refacerea fostei Uniuni Sovietice în limitele anterioare, cu o amenințare serioasă, inclusiv militară, pentru statele care au făcut parte din vechiul imperiu”, a mai declarat șeful guvernului german.

El a subliniat cu referință la acordul semnat la Conferința de la Munchen în septembrie 1938 între Germania, Italia, Regatul Unit și Franța, unde regiunea sudetă din Cehoslovacia a fost cedată Germaniei. În ciuda acelei concesii, în martie 1939 Hitler a rupt acordul și a ocupat întreaga Cehoslovacie, iar la 1 septembrie același an a invadat Polonia, declanșând al Doilea Război Mondial.

„Acesta este modelul pe care ar fi trebuit să-l observăm în 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a început sprijinirea militară a separatiștilor din Donbas”, a adăugat Merz.

Astfel, el a argumentat că cea mai prioritară politică externă și de securitate este recunoașterea acestei realități, oferirea de sprijin constant pentru Ucraina și integrarea acestor inițiative în unitatea europeană, inclusiv cu Regatul Unit.

„Este esențial să menținem NATO și alianța occidentală cât mai mult timp posibil, dar în același timp să întărim capacitățile noastre de apărare, astfel încât să funcționeze din nou mecanismul de descurajare. Și să nu se spună că acest concept este depășit sau învechit”, a menționat Friedrich Merz.

El a adăugat că aceste evoluții se petrec într-un context al unei „deplasări aproape tectonice a centrelor de putere politică și economică” globale, care amenință libertatea, pacea, statul de drept, democrația, liberalismul și societățile deschise.

Potrivit lui Merz, deceniile de „Pax Americana” pentru Europa „s-au încheiat în mare măsură”. „Aceasta nu mai există așa cum o știam. Nici o nostalgie nu ajută (…) Este clar: americanii își apără acum propriile interese într-un mod foarte dur. În consecință, și noi trebuie să ne apărăm interesele”, a subliniat Friedrich Merz, care anterior a catalogat criticile aduse Bruxelles-ului în noua strategie de securitate a SUA drept „inacceptabile”.

În acest document, SUA evidențiază declinul economic, excesul de reglementare în UE, subminarea identității și suveranității statelor naționale, precum și faptul că migrația ilegală și alte amenințări riscă să erodeze civilizația europeană, alături de cenzura libertății de exprimare, suprima opoziția politică și așteptările nerealiste ale liderilor europeni susținători ai Ucrainei.

„O majoritate semnificativă a cetățenilor europeni doresc pacea, însă această dorință nu se regăsește în acțiuni politice, în mare parte din cauza subminării proceselor democratice de către guvernele locale”, a remarcat administrația americană.

Putin a acuzat, la rândul său, aliații europeni ai Ucrainei că formulează solicitări inacceptabile pentru Rusia pentru a bloca procesul de pace inițiat de SUA. „Nu dorim conflict cu Europa, dar dacă aceasta îl dorește și începe, suntem pregătiți chiar acum. Aici nu trebuie să existe nicio îndoială”, a avertizat liderul de la Kremlin acum două săptămâni. „Nu intenționăm să atacăm Europa. Am repetat-o de nenumărate ori”, a insistat el, susținând că europenii trăiesc cu „iluzia” că pot obține o „înfrângere strategică” a Rusiei.