Judecătorii de la Instanța Supreme au decis, vineri trecut, în mod unanim, să solicite Curții Constituționale analizarea noului proiect de reformare a pensiilor judecătorilor și procurorilor, conform Agerpres.

Magistrații au fost convocați de șefa instanței supreme, Lia Savonea, pentru a-și exprima raportul în cadrul Secțiilor Unite, referitor la proiectul pensiilor speciale pentru judecători și procurori. Toți cei 102 judecători prezenți au aprobat inițiativa de sesizare a CCR.

Instituția supremă a emis un comunicat de presă în care enumeră motivele pentru care consideră neconstituțională această lege: discriminează judecătorii față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă în mod grav independența justiției; elimină efectiv pensia de serviciu pentru magistrați; contravine standardelor internaționale stabilite de jurisprudența CJUE și CEDO; încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale; utilizează termeni ambigui și neclari, precum și lacune normative ce fac legea incompatibilă cu standardele de claritate și previzibilitate într-un stat democratic.

„De facto anulează pensiile de serviciu, inducând o reducere până la nulificare pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, iar pentru generațiile viitoare, cuantumul lor va fi chiar mai redus decât cel al sistemului public de pensii. Legea încalcă independența justiției în raport cu standardele statutului stabilite de deciziile CJUE, CEDO și CCR. Toate aceste instanțe au emis hotărâri clare care confirmă incompatibilitatea soluției legislative cu garantele independenței justiției. Legea încalcă deciziile anterioare ale CCR, care sancționează explicit norme similare, încălcând principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții”, afirmă instanța supremă.

De asemenea, judecătorii susțin că legea contestată creează un regim legal disavantajos și discriminatoriu pentru judecători în raport cu alte categorii profesionale aflate în situații similare sau comparabile (de exemplu, beneficiari ai pensiilor de serviciu).

Totodată, în justificarea însoțitoare proiectului, nu există nicio analiză cuantificată privind impactul financiar al noii reglementări.

„Dintre cei peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor speciale, aproximativ 90% aparțin sistemului de apărare și ordinii publice, reprezentând circa 190.000 de persoane, precum militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari cu statut special, jandarmi etc. Restul de peste 10.000 sunt reprezentanți ai altor categorii profesionale, precum judecători, grefieri, funcționari parlamentari, membri ai corpului diplomatic, personal aeronautic civil sau personalul Curții de Conturi. Pentru plata acestor drepturi, bugetul total în 2024 a fost de peste 14 miliarde de lei, din care majoritatea auxilizați de Ministerul Afacerilor Interne, MApN și SRI, iar explicațiile din expunerea de motive sunt mai aproape de o propagandă decât de o fundamentare reală a necesității reformei doar pentru magistrați”, afirmă ICCJ.

Executivul a aprobat proiectul de modificare a pensiilor magistraților, ce prevede majorarea etapizată a vârstei de pensionare până la 65 de ani. Valoarea pensiei nu trebuie să depășească 70% din salariul net total primit în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie apropiată de ultimul salariu net încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu depășească 70% din ultimul venit net.

Primul proiect de reformare a pensiilor pentru magistrați a fost declarat neconstituțional de către CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Motivația CCR a fost faptul că Guvernul nu a solicitat, în timpul prevăzut de lege, avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii pentru proiectul respectiv.