Reforma învățământului tehnologic a fost inițiată „brusc în vara acestui an”, odată cu implementarea măsurilor fiscal-bugetare prevăzute în Legea 141/2025. Acum continuă cu o reorganizare structurală semnificativă în liceele tehnologice, afirmă Paraschiva Buciumanu, director adjunct al Colegiului Tehnic „Miron Costin” din Roman, într-o analiză pentru edupedu.ro.

Începând cu anul școlar 2026-2027, învățământul profesional va fi integrat în noile structuri ale liceelor. Procesul este reglementat prin Ordinul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) nr. 6800/2025 și în noile planuri-cadru aprobate prin Ordinul MEC 4350/2025, în perspectiva tranziției către sistemul dual complet în 2029–2030.

Reducerea normelor didactice

Reorganizarea va conduce la diminuarea numărului de clase și la scăderea numărului de ore pentru disciplinele generale. „Metodologia prevede 28 de elevi într-o clasă, în loc de 24 – 26”, ceea ce determină reducerea numărului de clase și, implicit, a numărului de ore alocate, a explicat Paraschiva Buciumanu.

Noile planuri-cadru reduc considerabil volumul de ore pentru disciplinele de cultură generală în liceele tehnologice. La Limba și literatura română, elevii vor avea doar două ore pe săptămână în clasele a XI-a și a XII-a, în loc de trei. În plus, matematica pierde o oră la clasele a IX-a și a X-a. La clasele a XI-a și a XII-a, materia nu va mai fi inclusă în trunchiul comun, ci va fi tratată ca disciplină de specialitate, în corelație cu pregătirea profesională a elevilor.

Fizica și chimia vor avea fiecare o singură oră pe săptămână, la fel ca geografia, care până acum avea două ore pentru profilul de servicii. Chiar și educația fizică a fost redusă la o singură oră săptămânal, deși în învățământul profesional existau două ore.

Costuri ale reformei: cultura generală

Modificările urmăresc alinarea la cerințele pieței muncii, însă costurile sunt suportate de cadrele didactice, care riscă reducerea normelor odată cu diminuarea orelor. „Se constată dificultăți semnificative în asigurarea normelor didactice pentru profesorii titulari predând discipline de cultură generală”, avertizează Paraschiva Buciumanu.

Pe de altă parte, alte materii beneficiază de ore suplimentare, precum istoria, care în clasele finale (XI-XII) include teme precum Holocaustul și Istoria comunismului.

Ministerul promovează „flexibilitate graduală”, permițând școlilor să propună activități opționale pentru completarea catedrelor. Însă, profesoara de la Colegiul Tehnic din Roman afirmă că șansele reale de a completa norma curriculară la decizia școlii sunt „foarte scăzute”.

Bacalaureat diferențiat pentru sectorul tehnologic

Reforma introduce și unele schimbări considerate benefice pentru elevi, printre care un accent mai mare pe pregătirea practică. Consilierea educațională este reformulată pentru a sprijini orientarea profesională. Elevii din tehnologic vor avea, de asemenea, programe și manuale noi și vor susține un Bacalaureat diferențiat în 2030, o inovație în ultimii ani.

Ministrul a declarat că „modelul vechi al școlilor profesionale va fi înlocuit, iar cel nou oferă toate avantajele celor existente, plus opțiuni suplimentare pentru elevi”.

„În esență, noile planuri-cadru pentru filiera tehnologică urmăresc întărirea normelor pentru cadrele didactice specializate”, susține Buciumanu. În același timp, „profesorii de cultură generală trebuie să se recalifice”.

„Directorii solicită urgent colaborarea cu companiile”

Un alt profesor critică situația într-un articol publicat pe platforma educațională La Tablă. „Știți ce se întâmplă în prezent în liceele tehnologice și tehnice din România? Directorii caută sprijin la companii pentru solicitarea către inspectorate de a înființa clase de a IX-a pentru anul școlar 2026-2027”, a transmis profesorul Cristian Tanase. Dascălul afirmă că aceasta este „a doua criză majoră” a învățământului tehnologic. În opinia sa, sistemul „este lăsat să funcționeze în funcție de mila companiilor”, în condițiile în care ar trebui „susținut prin politici coerente, finanțare stabilă și dialog real”.

În România, înființarea claselor în învățământul tehnologic și dual se realizează pe baza solicitărilor venite de la operatorii economici. Companiile transmit inspectoratelor școlare necesarul de formare, iar acestea stabilesc cifra de școlarizare în funcție de cererea firmelor și capacitatea unităților de învățământ. Funcționarea liceelor tehnologice depinde astfel de parteneriatele cu mediul economic. Clasele sunt aprobate doar dacă există un interes real al agenților economici pentru specializări.