Agricultura ocupă un loc crucial în economia României, fiind un sector esențial atât pentru asigurarea securității alimentare naționale, cât și pentru dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale. Cu o tradiție agricolă îndelungată și resurse naturale importante, România deține peste 13,3 milioane de hectare de teren agricol, dintre care aproximativ 8,3 milioane de hectare sunt teren arabil, plasând-o pe poziția a șasea în Uniunea Europeană după Franța, Spania, Germania, Polonia și Italia. În anul 2025, agricultura continuă să contribuie cu aproximativ 4-5% la Produsul Intern Brut (PIB), iar dacă se includ și industria alimentară, procesarea și sectoarele conexe, contribuția totală depășește 10% din economia națională, notează autorii studiului, conform Agerpres.

De asemenea, aproximativ 18-20% din forța de muncă activă este angajată în domeniul agricol, reprezentând o proporție semnificativ mai mare față de media europeană de circa 4%. Acest fapt evidențiază dependența socio-economică majoră a mediului rural de activitățile agricole și subliniază necesitatea creșterii productivității prin investiții în mecanizare, digitalizare și formare profesională.

Din punct de vedere salarial, salariul mediu net în sectorul agricol a fost de aproximativ 3.931 lei în 2024, în creștere față de anii precedenți, dar cu circa 20-25% mai mic decât media națională.

Venitul total din producția agricolă a României a fost estimat la peste 22 miliarde euro în 2023, conform datelor Eurostat, menținând poziția a șaptea în Uniunea Europeană din perspectiva volumului economic generat. Cu toate acestea, nivelul de productivitate rămâne sub media europeană, din cauza fragmentării terenurilor, utilizării reduse a tehnologiilor moderne și vulnerabilității crescute la schimbările climatice.

Agricultura joacă un rol fundamental în exporturile țării. România este un important exportator regional de cereale, oleaginoase și produse agroalimentare, beneficiind de o balanță comercială pozitivă în acest sector. Cele mai exportate produse sunt grâul, porumbul și floarea-soarelui, livrate către țări din Uniunea Europeană, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

În plus, industria de procesare alimentară contribuie tot mai mult la valoarea adăugată, prin produse finite competitive, precum uleiuri vegetale, vinuri și lactate.

Politica agricolă națională este armonizată strâns cu Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene, care asigură sprijin prin plăți directe și programe de dezvoltare rurală. Prin Planul Strategic PAC 2023-2027, România beneficiază de alocări de peste 15,8 miliarde euro pentru modernizarea fermelor, tranziția spre o agricultură ecologică și digitalizată, formare profesională și sprijin pentru tinerii fermieri. La nivel național, Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) continuă să susțină finanțarea infrastructurii rurale, modernizarea exploatațiilor și dezvoltarea antreprenoriatului agricol. Totuși, birocrația excesivă, întârzierile administrative și complexitatea procedurilor reprezintă obstacole majore pentru mulți beneficiari, în special pentru fermele mici și mijlocii, avertizează specialiștii din domeniu.

Potrivit experților, agricultura din România se află într-un proces de tranziție structurală, între modelul tradițional și cel modern, competitiv și digital. În această etapă, se conturează atât provocări semnificative, cât și oportunități reale de dezvoltare.

Principalele obstacole identifică în „Cartea Verde a Agriculturii” includ fragmentarea excesivă a terenurilor și lipsa întrederii între fermieri; infrastructura rurală insuficient dezvoltată și dificultățile în accesarea piețelor; finanțarea limitată și dificultățile de obținere a creditelor; impactul tot mai acut al schimbărilor climatice asupra producției; lipsa competențelor digitale și tehnologice în zonele rurale.

Pe de altă parte, oportunitățile de creștere includ modernizarea fermelor prin digitalizare, mecanizare și inovație tehnologică; creșterea sectorului de agricole ecologice, în conformitate cu obiectivele Pactului Verde European; valorificarea fondurilor europene pentru tranziția verde și digitală; dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și consolidarea piețelor locale; promovarea cooperativelor și a asociațiilor agricole, acestea facilitând economii de scară și îmbunătățirea poziției competitive.

„În anul 2025, agricultura din România se remarcă printr-un potențial agricol excepțional, dar și printr-un set complex de provocări structurale. Deși sectorul se confruntă cu vulnerabilități legate de schimbările climatice, fragmentare și limitări de finanțare, direcția generală are ca scop transformarea și profesionalizarea sectorului. Prin investiții în infrastructură, digitalizare și formarea forței de muncă, agricultura românească poate deveni un pilon strategic al economiei, contribuind nu doar la creșterea PIB-ului, ci și la revitalizarea zonelor rurale și consolidarea securității alimentare atât naționale, cât și europene”, afirmă specialiștii din cadrul IMM România.

Cercetarea a fost realizată în 2024, utilizând chestionare aplicate unui număr de 439 de micro, mici și mijlocii întreprinderi din toate regiunile de dezvoltare ale României și din diverse categorii de vârstă. Eșantionul considerat reprezentativ pentru sectorul IMM-urilor agricole oferă o bază solidă pentru concluzii și recomandări privind situația actuală a agriculturii.

Chestionarele au fost completate în principal de antreprenori și manageri din domeniul agricol, activi în diverse ramuri – de la cultura vegetală și zootehnie, până la servicii conexe și procesarea produselor agricole. Obiectivul cercetării a fost identificarea tendințelor majore, evaluarea accesului la finanțare, digitalizare, resurse umane, riscuri și politici publice.

Distribuția geografică a eșantionului asigură o reprezentare echilibrată a celor opt regiuni de dezvoltare, reflectând specificul regional al agriculturii din România și diferențele structurale între zone. Astfel, cercetarea oferă o perspectivă detaliată asupra realităților din teren și permite analiza comparativă între regiuni, categorii de afaceri și dimensiunea acestora. AGERPRES/(AS – redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)