Thales are o participație de 26,6% deținută de statul francez și 26,59% de către constructorul francez de avioane de luptă Dassault Aviation. Pe lângă sectorul de apărare, Thales deservește clienți din aviația civilă și furnizează servicii de securitate cibernetică.

În anul fiscal 2024, compania a raportat venituri anuale de 20,6 miliarde de euro, în creștere cu 8,3%, și anticipează cifra de afaceri între 21,7 și 21,9 miliarde de euro în acest an.

Thales are o prezență în România de patruzeci de ani, iar din 2007 și-a consolidat operațiunile industriale locale. Inițial, a fost un furnizor pentru forțele armate române.

„În viitorul apropiat, planificăm construirea, împreună cu parteneri naționali, a unor capacități de mentenanță și producție în domenii precum protecția infrastructurilor critice, supraveghere aeriană, apărare antiaeriană și sisteme navale. Aceste facilități vor răspunde priorităților locale, dar vom continua să dezvoltăm și soluții pentru clienți internaționali,” a declarat Cristian Sfichi.

Pentru următorii ani, se preconizează o creștere medie de aproximativ 200-250 de posturi pe an. Obiectivul nostru este să atingem 1.800 de angajați în România până în 2030, în timp ce la nivel global Thales are ca țintă recrutarea a în medie 11.000-12.000 de persoane anual. Până în octombrie 2025, s-au realizat deja circa 10.500 de angajări, prioritatea fiind software development și data engineering,” a explicat Cristian Sfichi.

Compania se bazează pe forța de muncă calificată din România, cunoscută pentru costurile competitive în raport cu alte țări europene, însă recunoaște dificultățile pieței. „În continuare, rămâne o provocare recrutarea de programatori cu experiență în tehnologii avansate precum AI, DevOps, securitate cibernetică, cloud computing, învățare automată, blockchain și tehnologii cuantice,” afirmă directorul local. El explică faptul că inginerii din domeniul apărării trebuie să gestioneze tehnologii din anii ’90 alături de soluții de ultimă generație, precum AI, blockchain și criptare cuantică, ceea ce complică procesul de recrutare.

Plan de investiții pentru extinderea capacităților industriale în România

Creșterea personalului vine în contextul extinderii rapide a portofoliului local al Thales, România fiind una dintre cele mai complexe prezențe regionale ale grupului. Pentru perioada 2026–2028, compania avansează un plan amplu de investiții în țară, axat pe extinderea Centrului de Excelență în Inginerie (ECC), unul dintre cele trei centre globale ale companiei și cel mai extins în domeniul software.

„Thales are o prezență extrem de complexă și extinsă în România, acoperind toate ariile strategice ale grupului, fiind o excepție comparativ cu alte țări”, indică directorul Thales.

El evidențiază faptul că România dispune de o forță de muncă înalt calificată, în diverse domenii precum inginerie, dezvoltare software și tehnologii avansate, elemente ce au influențat decizia de consolidare a investițiilor în țară.

„De asemenea, poziția geopolitică a României influențează hotărâtor deciziile de accelerare a investițiilor în sectorul apărării, mai ales în această perioadă sensibilă,” adaugă el.

Centrul de Excelență în Inginerie (ECC), inaugurat în 2019, deservește toate domeniile strategice ale companiei – de la apărări și securitate cibernetică până la aerospace și space – fiind cel mai mare centru de dezvoltare software al Thales la nivel mondial, după cele din Franța și India.

În același timp, compania investește în extinderea Acceleradorului Digital, parte componentă a Centrului Global de Excelență în Cloud. „Am creat o divizie de inginerie cu expertiză vastă în dezvoltarea de soluții software, furnizând aplicații pentru toate arenele Grupului,” explică Cristian Sfichi.

Divizia dedicată securității cibernetice și identității digitale a crescut cu 25% într-un an, iar Sfichi anticipează un trend ascendent, compania fiind furnizorul principal pentru pașapoartele românești, inclusiv pentru servicii de suport și personalizare.

„De asemenea, în România se dezvoltă și implementează sisteme automate de verificare a documentelor de călătorie în aeroporturi și de gestionare a frontierelor, atât pe plan național, cât și internațional,” menționează el.

Thales activează deja în tehnologii pentru industria transporturilor aeriene, în contextul în care traficul de pasageri a depășit pre-pandemie cu aproximativ 4%.

„Vorbim despre soluții biometrice pentru identificarea pasagerilor, tehnologii pentru managementul frontierelor și instrumente pentru optimizarea fluxului de călători,” detaliază reprezentantul grupului.

În domeniul apărării, compania accelerează dezvoltarea de sisteme navale, atât submersibile, cât și de suprafață, pentru clienți internaționali, și își intensifică capacitățile pentru apărare antiaeriană.

O prioritate majoră o reprezintă criptarea cuantică, având în vedere creșterea coordonată a atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor strategice. „Este nevoie să reproiectăm toate sistemele cibernetice pentru a acoperi o gamă diversificată de nevoi,” afirmă managerul. În zona apărării, Thales intenționează să dezvolte în continuare sisteme subacvatice și de suprafață, precum și să întărească capabilitățile de apărare antiaeriană la nivel global.

„Avem nucleul de bază creat, doar trebuie să îl accelerăm,” apreciază Cristian Sfichi.

Industria românească de apărare: între vulnerabilitate și oportunitate

Referitor la viitorul industriei românești de apărare și programul SAFE, prin care România primește 17 miliarde de euro din fonduri europene pentru întărirea capacităților militare, Thales consideră că un model viabil este reprezentat de companiile private de tehnologie, care dezvoltă soluții duale și pot transfera know-how-ul civil în sectorul militar.

„Modelul ideal pentru România este cel al industriilor private de apărare, specializate pe tehnologii duale, care au reușit să atragă tineri talentați,” afirmă Sfichi. El subliniază că lipsa investițiilor în cercetare și inovare rămâne o vulnerabilitate esențială: „Rezistența se clădește pe proprietate intelectuală proprie în industria de apărare.”

Fondul lansat de Comisia Europeană oferă statelor membre 150 de miliarde de euro sub formă de credite pentru achiziții comune și sprijin pentru industria de apărare. România primește a doua alocare ca mărime, dar pentru utilizarea fondurilor este nevoie ca autoritățile locale să prezinte până la sfârșitul lunii noiembrie un plan concret de investiții.

Modelul economic care subminează industria locală de apărare

Cristian Sfichi explică clar că atât Europa, cât și România plătesc consecințele a trei decenii de investiții insuficiente și a unei liniști geopolitice percepute ca permanentă.

„Efectul de ‘dividend de pace’ din ultimele trei decenii a influențat decisiv modelul economic european, și România nu a făcut excepție. Încrederea exagerată în menținerea păcii a redus vigilența, iar lipsa investițiilor în tehnologii și capacități a început să își arate efectele negative.”

El evidențiază două fenomene paralele ce au fragilizat industriile naționale: pe de o parte, degradarea treptată a capacităților industriale de stat, cauzată de lipsa fondurilor investite, iar pe de altă parte, decalajul semnificativ între acestea și companiile private care au investit constant în tehnologii duale și inovație.

„Ca urmare, industria de stat nu a reușit să atragă tineri ingineri capabili să se adapteze rapid schimbărilor, iar timpul a trecut, îmbătrânind forța de muncă, vulnerabilizând sectorul”, adaugă Sfichi.

Sfichi consideră că soluția pentru reformare pornește din sectorul privat, „care a mizat pe tehnologii duale, asigurând dezvoltare și stabilitate și atrăgând tineri talentați”.

El exemplifică cu Thales România, care a investiit în dezvoltarea și integrarea de soluții software în toate domeniile principale: de la submarine la sateliți, de la inteligență artificială la tehnologii blockchain.

El remarcă o tendință globală ce atestă această direcție: intrarea masivă a companiilor tehnologice civile în domeniul apărării, adaptând tehnologii comerciale pentru utilizare militară.

„România ar putea adopta această strategie, având companii locale din tehnologie ce au dezvoltat soluții competitive pe plan internațional și dețin o reputație solidă, fiind în măsură să contribuie cu expertiză la reformarea industriei naționale de apărare,” afirmă Sfichi.

El amintește de exemple de succes din alte state europene, unde, după crearea unor baze pentru reparații, mentenanță și servicii conexe timp de câțiva zeci de ani, s-a realizat transfer de tehnologie și dezvoltare de soluții autohtone.

„Unele țări au beneficiat, în timp, de transferuri tehnologice moderne, dezvoltând propriile sisteme de apărare competitive. Însă, acest proces necesită timp și un consens politic pe termen lung, despre care, din păcate, se poate spune că nu îl avem, iar modelul verificat devine dificil de replicat în prezent,” concluzionează Sfichi.

El avertizează că lipsa investițiilor în cercetare și dezvoltare limitează capacitatea de inovare și devine o vulnerabilitate majoră pentru industrie.

„Fără investiții continue în R&D, nu putem crea valoare adăugată durabilă. Reziliența industrială înseamnă proprietate intelectuală proprie dezvoltată în domeniul apărării, ceea ce necesită eforturi concertate și sprijin specific. Companiile private din apărare au demonstrat că pot realiza acest lucru, fiind active și pe piața globală, nu doar pe cea internă”.

Dialog cu Ministerul Apărării: România ca exportator de tehnologii militare

Pentru programul SAFE, Thales propune tehnologii de apărare antiaeriană, identificare a țintelor aeriene și navale, război electronic, sisteme biometrice, comunicații avansate și criptare cuantică.

„Primordiale sunt tehnologiile de apărare antiaeriană și cele de identificare a țintelor aeriene și navale, utilizate cu succes de mai multe state europene în misiuni operaționale. Soluțiile de război electronic sunt, de asemenea, esențiale, mai ales având în vedere războiul electronic activ la granița de est, care se manifestă prin bruiajul semnalelor GPS,” a remarcat Sfichi.

Thales propune și un model operațional inovator: echipe mixte formate din personal de la industria de apărare și militari, pentru accelerarea dezvoltării capabilităților militare. “Colaborări directe, prin echipe integrate, pot contribui semnificativ la dotarea rapidă a forțelor armate și la un ciclu continuu de inovare și adaptare”.

Războiul din Ucraina a confirmat că durata de viață a tehnologiilor militare s-a comprimat dramatic.

„Determinarea rapidă de a adapta și de a dezvolta tehnologii, în funcție de evoluțiile pe teren, este posibilă doar dacă cei care le folosesc sunt foarte aproape de furnizori,” explică Sfichi. Aceasta proximitate, spune el, nu poate fi oferită de companii ce exportă tehnologii în România, motiv pentru care este necesar un lanț logistic scurt și colaborare directă între industrie și armată pentru implementarea rapidă a noilor tehnologii.

„Doar o capacitate modernă, apropiată de utilizatorul final, poate susține un ritm accelerat de inovație și adaptare. Thales România poate oferi această proximitate, prin echipe mixte și colaborări directe cu forțele armate române,” a adăugat Sfichi.

Thales activează deja în piețe europene strategice, furnizând tehnologii dezvoltate local către Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda și Polonia, având toate condițiile pentru a implementa programe ce răspund nevoilor naționale, indiferent de complexitate,” afirmă oficialul.

El menționează că discuțiile pentru contribuții la programul SAFE sunt în curs, compania fiind pregătită să susțină activ implementarea inițiativelor naționale din domeniul apărării.

„Am dezvoltat colaborări solide cu Ministerul Apărării, iar Thales devine o entitate cu o componentă românească puternică. Livrăm tehnologii dezvoltate local și către alte state europene precum Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda și Polonia,” spune Sfichi.

„Suntem pregătiți să susținem programe dedicate nevoilor naționale în domeniul apărării, indiferent de nivelul de complexitate,” încheie el.

Thales România și-a reorganizat activitatea pe piața locală în 2022, divizând în două entități: una pentru software specializat, cercetare și dezvoltare, și cealaltă pentru sisteme de transport terestru. În 2022, compania a înregistrat afaceri de 214,2 milioane de lei, cu o creștere de 25% față de anul anterior.