Rata anuală a inflației este anticipată să înregistreze o diminuare moderată în următoarele trei trimestre, evoluând pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea estimată anterior.

„Referitor la evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au indicat că actualele evaluări indică o înrăutățire a perspectivei inflației comparativ cu previziunile anterioare, în special în prima parte a orizontului de prognoză, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trimestre, și pe o traiectorie variabilă și considerabil mai ridicată decât cea din proiecția anterioară. De asemenea, după o corecție descendentă bruscă în trimestrul III 2026, influențată de efecte de bază, rata inflației va descrește într-un ritm relativ lent, de la un nivel superior celui preconizat anterior, urmând să reintre în intervalul țintei în trimestrul I 2027 – cu o întârziere de șase luni față de estimarea din august -, și va rămâne la niveluri mai înalte până la sfârșitul orizontului de proiecție. Astfel, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, față de 8,8% estimat anterior, iar în a doua parte a perioadei de proiecție să scadă până la 3,7% în decembrie 2026 și 2,9% în septembrie 2027, comparativ cu valorile anterioare de 3,0% și 2,7%, a menționat Consiliul”, se evidențiază în minuta BNR.

Conform analizei, principalul factor de influență asupra noii inrăutățiri a perspectivei inflației sunt efectele tranzitorii peste așteptări generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a tarifelor pentru energia electrică, precum și de majorările TVA și accizelor, ceea ce a condus la creșteri semnificative ale dinamicii atât pe componentele exogene de pe IPC, cât și la nivelul inflației de bază. S-a observat că, în aceste condiții, acțiunea factorilor ofertanți va deveni ușor dezinflaționistă în perioada apropiată, în special odată cu epuizarea efectelor de bază pe segmentele produse din tutun, combustibili și prețuri reglementate, dar în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea amploarei efectelor inflaționiste directe generate de eliminarea plafonului pentru energia electrică și majorarea impozitelor indirecte, această influență se va intensifica, arătând analiza.

Urcarea ratei anuale a inflației și menținerea acesteia la un nivel ridicat în următoarele trei trimestre, peste estimările anterioare, reprezintă o preocupare pentru evoluțiile anticipațiilor inflaționiste pe termen lung, au afirmat mai mulți membri ai Consiliului, subliniind și deviația relativ extinsă și prelungită față de intervalul țintă a dinamicii inflației din ultimii ani, precum și riscurile provenite din evoluția prețurilor alimentelor și gazelor naturale pe termen scurt, în contextul reglementărilor din domeniu.

„S-au repetat punctele de vedere privind natura șocurilor care au generat actualul val inflaționist, precum și caracterul tranzitoriu al efectelor directe ale inflației, ce urmau să se epuizeze în trimestrul III 2026, generând astfel o corecție abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației, reconfirmată și de noile prognoze pe termen mediu. De asemenea, s-a evidențiat că măsurile fiscale și bugetare aferente, implementate din acest an, vor influența cererea de consum și activitatea investițională, iar în acest context riscul ca inflația actuală să afecteze anticipațiile pe termen mediu și să genereze efecte secundare este redus, deși necesită o monitorizare atentă a evoluțiilor, dat fiind comportamentul recent al inflației”, se menționează în minuta BNR.

Totodată, s-a constat că presiunile factorilor fundamentali vor păstra, pe termen apropiat, un caracter inflaționist – în special din cauza dinamicii costurilor salariale din sectorul privat – însă, ulterior, acestea vor deveni disipative și se vor intensifica odată cu adâncirea relativ alertă a deficitului de cerere agregată până la sfârșitul anului următor, în contextul avansului procesului de consolidare fiscală inițiat în 2025.

Important pentru acțiunea factorilor fundamentali au fost și efectele temporare de scădere a puterii de cumpărare a populației, cauzate de creșterea inflatiei, precum și îmbunătățirea structurii cererii agregate în orizontul de prognoză față de 2024, prin majorarea contribuției investițiilor în detrimentul consumului privat, având și implicații asupra potențialului de creștere economică, au comunicat reprezentanții BNR.

„Dinamica anuală a inflației de bază va fi însă influențată până la mijlocul anului viitor de efectele tranzitorii peste așteptări generate de creșterea TVA și nivelurile ridicate ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, ceea ce poate accentua persistența acestei componente a inflației, mai ales în prima parte a perioadei de proiecție”, au menționat membrii Consiliului.”

De asemenea, s-a remarcat că efecte moderate și mai temperate decât cele estimate anterior vor rezultată din încetinirea creșterii prețurilor importurilor și evoluția cursului de schimb leu/euro, iar anticipațiile inflaționiste pe termen scurt vor cunoaște o corecție descendentă mai accentuată în trimestrul III 2026, în special odată cu efectele de bază asociate majorării impozitelor indirecte din acest an.

În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va scădea doar ușor în următoarele trimestre și, pe o traiectorie mai ridicată decât cea previzionată anterior, iar ulterior, după corecția din trimestrul III 2026, va descrește mai lent decât în estimări, urmând să se apropie de sfârșitul orizontului de proiecție de apropierea sub ținta de 2.5%.

Se estimează ca în decembrie 2025 inflația CORE2 ajustat să fie în jur de 8,1%, comparativ cu 6,8% anterior, iar în decembrie 2026 să ajungă la 3,8% și în septembrie 2027 la 2,3%, în comparație cu estimările anterioare de 2,7% și 2,0% pentru aceste date, au accentuat membrii Consiliului.

Referitor la evoluția economică ciclică, membrii Consiliului au precizat că estimările indică o creștere economică moderată în perioada 2025-2026, influențată de implementarea pachetelor de consolidare fiscal-budgetsă și de persistenta ratei ridicate a inflației până la mijlocul anului următor – afectând venitul real al populației – precum și de redresarea relativ mai dinamică a exporturilor și de utilizarea fondurilor europene în cadrul programului Next Generation EU. Perspectiva sugerează o creștere a deficitului de cerere agregată până la finele anului viitor, urmată de o încetinire relativă în primele trimestre din 2027, au menționat membrii Consiliului.

„Se consideră că, în această conjunctură, consumul gospodăriilor va încetini creșterea în 2025-2026 comparativ cu 2024, în timp ce formarea brută de capital va reînnoda și va rămâne probabil determinantul principal al avansului economic, susținută de fondurile europene și de eforturile de consolidare fiscal-bugetară, precum și evoluțiile economice globale, inclusiv tensiunile comerciale”, au completat membrii Consiliului.

În același timp, s-a observat că, în corelație cu politica fiscală anticipată, evoluția exportului net va reduce impactul contracționist pe parcursul anului 2025, urmând ca în 2026 să devină ușor expansiv, ca urmare a diminuării decalajului dintre creșterea economiilor principalei parteneri comerciali ai României și ritmul absorbției interne.

După o creștere semnificativă a importanței în PIB în anul precedent, deficitul de cont curent va avea în 2025-2026 o corecție mai pronunțată decât anticipa anterior, dar va rămâne o vulnerabilitate majoră, depășind nivelurile europene, ceea ce reprezintă un risc pentru inflație, riscul suveran și durabilitatea creșterii economice, au evidențiat membrii Consiliului.

De asemenea, au fost identificate incertitudini privind măsurile ce vor fi adoptate pentru menținerea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare, compatibilă cu Planul fiscal-structural și cu procedura de deficit excesiv, în condițiile în care mediul extern continuă să implice riscuri semnificative pentru activitatea economică și evoluția inflației pe termen mediu, din cauza tensiunilor comerciale internaționale, conflictului din Ucraina și creșterii cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în UE.

Menținerea acestei situații subliniază importanța utilizării eficiente a fondurilor europene, în special a fondurilor din programul Next Generation EU, ca suport pentru contracararea efectelor negative ale consolidării fiscale, conflictelor globale și pentru promovarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru creșterea potențialului economic și rezilienței României.

Consiliul de administrație al BNR consideră oportună menținerea ratei dobânzii de politică monetară în condițiile actuale, pentru stabilitatea prețurilor pe termen mediu și pentru susținerea unei creșteri economice durabile.

S-a reiterat importanța monitorizării continue a evoluțiilor interne și externe pentru a ajusta politicile și instrumentele băncii centrale în scopul principalului obiectiv — stabilitatea prețurilor pe termen mediu, asigurând și stabilitatea financiară.

Astfel, Consiliul a hotărât în unanimitate păstrarea ratei dobânzii de politică la 6,50%; totodată, a menținut rata dobânzii pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,50%, iar rata dobânzii pentru facilitățile de depozit la 5,50%. De asemenea, s-au menținut nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.