Premierul Ilie Bolojan a afirmat, vineri, că există premise favorabile pentru ca Executivul să primească un aviz mult mai rapid de la Consiliul Superior al Magistraturii referitor la proiectul legii pensiilor magistraților. Obiectivul nostru este ca în săptămâna următoare, joi sau cel târziu vineri, să punem în executare procedura de asumare a răspunderii.

„Există premise favorabile ca autorizația să fie emisă mai rapid decât termenul maxim de 30 de zile. Ne propunem ca în săptămâna următoare, joi sau cel târziu vineri, să inițiem procedura de asumare a răspunderii pentru acest proiect”, a declarat premierul într-o conferință de presă.

Premierul a menționat că, dacă avizul Consiliului Superior al Magistraturii va fi acordat prompt, Guvernul va demara procesul de asumare a răspunderii în săptămâna următoare, joi, în ședința de Guvern sau cel târziu vineri, pe data de 28 ale lunii.

Guvernul a aprobat solicitarea magistraților de extindere a perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani

Legea relevantă păstrează două elemente esențiale în discuție: noua etapă de tranziție către vârsta standard de pensionare și stabilirea plafonului maxim al indemnizației la 70% din salariul net precedent.

După discuțiile recente de la Palatul Cotroceni, Bolojan a anunțat că Executivul a aprobat cererea magistraților de extindere a perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani. În consecință, vârsta de pensionare va crește treptat, câte un an în fiecare an, până la atingerea vârstei de 65 de ani.

„Am propus și am susținut o perioadă de tranziție de 15 ani, astfel încât fiecare generație va trebui să muncească cu un an în plus în fiecare an”, a explicat premierul.

Bolojan despre majorarea impozitului pe proprietăți: „A fost necesară”

„Pachetul fiscal prevede, începând din luna august, creșterea impozitului pe proprietăți pentru persoanele fizice de la începutul anului viitor.

Această majorare era indispensabilă, fiind un angajament făcut de România în trecut, având în vedere că cele mai mici impozite pe proprietate pentru populație ne erau caracteristice. Ponderea acestor impozite în PIB era mult sub media europeană.

Această ajustare era esențială, întrucât reprezintă venituri pentru administrațiile locale, acolo unde cetățenii domiciliază. Ele contribuie la realizarea lucrărilor de infrastructură, la îmbunătățirea școlilor, la modernizarea rețelelor de apă și canalizare și la dotarea spitalelor.