Estimarea ratei anuale a inflației indica un nivel de 9,6% în decembrie 2025, în creștere față de previziunile anterioare de 8,8%. În a doua jumătate a perioadei de proiecție, se estimează o reducere până la 3,7% în decembrie 2026 și la 2,9% în septembrie 2027, comparativ cu valorile anterioare de 3% și 2,7%, conform minutas ședinței de politică monetară a Băncii Naționale a României (BNR).

Membrii Consiliului au relevat că noile evaluări indică o deteriorare a perspectivelor inflației față de previziunile anteriore, mai ales în prima parte a orizontului de prognoză. Rata anuală a inflației se va diminua modest în următoarele trei semestre, urmând o traiectorie fluctuantă și mai ridicată decât cea anticipată anterior.

„În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au subliniat că noile evaluări reflectă o agravare a perspectivei inflației în comparație cu previziunile anterioare, în special în primele trimestre ale orizontului de siaj, cu o scădere modestă a ratei anuale a inflației în următoarele trei trimestre, pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată față de proiecția precedentă.

După o descreștere abruptă în trimestrul III 2026, cauzată de efecte de bază, inflația va progresa lent și se va situa, inițial, peste nivelurile estimate anterior, revenind în intervalul țintei în primul trimestru din 2027 – cu o întârziere de un semestru față de previzionarea din august – și va menține valori peste media țintei până la sfârșitul orizontului de proiecție.

Astfel, rata anuală a inflației ar urma să atingă 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu previziunile anterioare de 8,8%. În perioada următoare, inflația va scădea până la 3,7% în decembrie 2026 și la 2,9% în septembrie 2027, față de valorile anterioare de 3% și 2,7%.

Responsabilitatea

Factorii principali care determină agravarea recentă a perspectivelor inflației sunt impactul temporar al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și majorările TVA și accizele, cauzând creșteri semnificative ale componentelor exogene ale IPC și ale inflației de bază, au notat membrii Consiliului.

În condițiile actuale, acțiunea factorilor din ofertă va deveni doar marginal dezinflaționistă pe orizontul apropiat, mai ales datorită efectelor de bază pe segmentul produselor din tutun, combustibili și prețuri controlate, însă această tendință se va intensifica în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale măsurilor menționate.

Urmărirea ratei inflației anuale și menținerea acesteia la un nivel ridicat în următoarele trimestre reprezintă o preocupare pentru modul în care se vor comporta anticipațiile inflaționiste pe termen lung, riscurile fiind amplificate de diferențele de la intervalul țintei în dinamică și de evoluția prețurilor alimentare și gazelor naturale în contextul reglementărilor în domeniu.

Se remarcă natura temporară a șocurilor care au generat creșterea actuală a inflației și caracterul tranzitoriu al impactului acestora, urmând a se încheia până în trimestrul III 2026, ceea ce va conduce la o corecție descendentă accentuată a traiectoriei inflației, confirmată și de noile estimări pe termen mediu.

Implicarea

Membrii Consiliului au evidențiat impactul asupra consumului și investițiilor, ca urmare a măsurilor fiscale și bugetare implementate în acest an, considerând redus riscul ca actualul episod inflaționist să afecteze anticipațiile pe termen mediu sau să provoace efecte secundare, însă a fost recomandată o monitorizare atentă a evoluțiilor, având în vedere experiența recentă.

De asemenea, s-a evidențiat că presiunile inflaționiste, în principal cele legate de costurile salariaților din sectorul privat, vor menține un caracter inflaționist pe termen scurt, dar vor deveni dezinflaționiste ulterior și își vor intensifica tendința, pe măsură ce deficitul cererii agregate se va adânci relativ rapid, până la sfârșitul anului următor, pe fondul procesului de ajustare bugetară început în 2025.

Impactul scăderii temporare a puterii de cumpărare, din cauza creșterii ratei inflației, și o eventuală îmbunătățire a structurii cererii agregate în comparație cu 2024, prin creșterea investițiilor în detrimentul consumului privat, vor influența, de asemenea, evoluția PIB-ului potențial.

Pe parcursul primei jumătăți a anului viitor, dinamica inflației de bază va fi influențată major de efectele temporare ale majorării cotelor TVA și ale anticipațiilor inflaționiste de scurtă durată, care vor menține componentele de bază ale inflației la nivel înalt în prima parte a perioadei de prognoză.

Posibile evoluții viitoare

Efectele dezinflaționiste moderate și temporare, cauzate de încetinirea creșterii importurilor și modificarea cursului de schimb leu/euro, vor contribui la reducerea inflației. În același timp, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt vor cunoaște o scădere mai accentuată în trimestrul III 2026, odată cu impactul efectelor de bază generate de creșterea impozitelor indirecte din current.

Se preconizează că rata inflației CORE2 ajustat va înregistra o scădere ușoară în următoarele trimestre, urmând o traiectorie mai ridicată decât cea anterior estimată. După acea perioadă, se așteaptă o descreștere mai lentă, apropiată de limita inferioară a țintei, până la sfârșitul perioadei de prognoză.

Inflația va fi estimată la 8,1% în decembrie 2025, față de previziunile anterioare de 6,8%. În perioada următoare, se preconizează o scădere până la 3,8% în decembrie 2026 și la 2,3% în septembrie 2027, comparativ cu valorile anterioare de 2,7% și 2%.

Consiliul de administrație al BNR a hotărât, în unanimitate, pe 12 noiembrie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%. De asemenea, s-a decis păstrarea ratei dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei dobânzii pentru facilități de depozit la 5,50%. Nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit au fost, de asemenea, menținute în mod unanim.