Conform datelor furnizate de Banca Spaniei pentru cel de-al treilea trimestru, în primul an de la achiziția unei locuințe, gospodăriile din Spania alocă peste 34% din venitul lor brut pentru acest scop, conform Agerpres.

Începând din iunie 2020, efortul financiar necesar pentru cumpărarea unei case a rămas peste pragul de șapte ani de salarii. Aceasta creează dificultăți pentru tineri, în special pentru cei care intenționează să se mute din locuințele părinților, precum și pentru segmentele cu venituri reduse ale populației.

În al treilea trimestru al anului, valoarea locuințelor private a înregistrat o creștere accelerată de 12,1% față de aceeași perioadă din anul precedent, atingând 2.153,4 euro pe metru pătrat de suprafață construită, cel mai înalt preț observat din 1995, de la începutul colectării datelor statistice de către Ministerul Lucrărilor Publice și Locuințelor.

Cu această majorare de două cifre, s-a depășit cea mai mare valoare anterioară, stabilită în primul trimestru din 2008, înainte de explozia celei mai mari crize imobiliare, când prețul pe metru pătrat a ajuns la 2.101,4 euro.

Totuși, efortul financiar pentru cumpărarea unei locuințe – măsurat în ani de salariu – aflat în creștere pentru cinci trimestre consecutive, este în prezent mai mic decât în perioada de vârf a crizei din 2008. La mijlocul anului 2007, familiile aveau nevoie de până la 9,5 ani de salarii brute pentru a achiziționa o locuință.

De asemenea, acum șaisprezece ani, în 2008, cumpărătorii aveau nevoie de 54,7% din venitul lor anual pentru a-și permite o locuință. În comparație, între 1990 și 1991, era necesar peste 72% din venitul disponibil al unei gospodării medii.