„Creșterea PIB-ului României va rămâne moderată, estimată la 0,7% în 2025, 1,1% în 2026 și 2,1% în 2027, deoarece procesul de consolidare fiscală afectează consumul privat și public, care este influențat de creșterea inflației. Cu toate acestea, economia continuă să avanseze datorită unei redresări treptate a investițiilor private, accelerării cheltuielilor din fonduri europene și unei creșteri semnificative a exporturilor nete. În 2027, creșterea PIB-ului românesc ar urma să depășească 2%, ca urmare a atenuării ritmului de consolidare fiscală”, apreciază Comisia Europeană.

De asemenea, informează Autoritatea Comunitară, piața forței de muncă va încetini, în timp ce reducerea importurilor și exporturile reziliente ar urma să diminueze deficitul extern ridicat. Deficitul bugetar de 9,3% din PIB în 2024 va fi redus la 8,4% în 2025 și 6,2% în 2026, odată cu implementarea unor măsuri de ajustare fiscală, conform Agerpres.

Previziunile CE indică faptul că în acest an creșterea PIB-ului românesc va încetini la 0,7%, după un avans de 0,9% în 2024. Incertitudinile politice și fiscale influențează consumul privat în primul semestru, în timp ce adoptarea măsurilor de consolidare fiscală va diminua și mai mult venitul disponibil, determinând o scădere a consumului public. O redresare moderată a formării brute de capital fix și exporturile reziliente vor sprijini economia.

Ce va urma în 2026

În 2026, efectul complet al măsurilor ample de consolidare fiscală, precum înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public și creșterea taxelor, în contextul inflației persistente, va conduce la o ușoară reducere a consumului privat. Consumul public va suferi, de asemenea, scăderi. Totuși, formarea brută de capital fix va înregistra creșteri semnificative, datorită îmbunătățirii încrederii companiilor și finalizării investițiilor din fonduri europene. Declinul consumului privat va controla creșterea importurilor, în timp ce exporturile vor continua tendința pozitivă, pe fondul încetinirii creșterii salariilor, contribuind pozitiv la exporturile nete. În ansamblu, economia va avansa cu 1,1% în 2026, estimează Comisia Europeană.

După reducerea inflației la 5,8% în 2024, creșterea prețurilor a accelerat în trimestrul trei din 2025. Eliminarea, în iulie, a plafonării prețurilor la electricitate, a condus la o inflație de 8,6% în septembrie. Inflația va ajunge la 6,7% în 2025, apoi va scădea sub 6% în 2026. Eliminarea plafonării prețurilor la gazele naturale în martie 2026 va încetini procesul de dezinflaționare.

Optimism pentru anul 2027

„În 2027, inflația va înregistra o scădere, iar politica monetară se va atenua, susținând relansarea consumului și a investițiilor private. În ciuda închiderii Facilității de Redresare și Reziliență (RRF), formarea brută de capital fix va continua cu succes, România utilizând în principal fondurile de coeziune. În ansamblu, creșterea economică va fi de 2,1% în 2027. Deficitul de cont curent va scădea gradual, ajungând la 6% din PIB în același an. Există riscuri de revizuire negativă a acestor previziuni, o deviere semnificativă de la calea de consolidare fiscală putând eroda încrederea și stabilitatea macroeconomică. Implementarea completă a tuturor proiectelor din RRF reprezintă o provocare, alături de incertitudinile privind comerțul internațional”, avertizează Autoritatea Comunitară.

În 2025, rata de ocupare a forței de muncă va scădea, ca urmare a reducerii activității economice, ceea ce va determina o creștere treptată a ratei șomajului. Cu toate acestea, influxul de angajați din străinătate va menține o cerere solidă pe piața forței de muncă în anumite sectoare, precum construcțiile și serviciile. În 2025, rata șomajului va depăși ușor 6%, urmând să scadă gradual la 5,6% în 2026 și 2027. Înghețarea salariilor în sectorul public și moderarea salariilor în sectorul privat, în anii 2025 și 2026, vor încetini creșterea salariilor nominale. După perioade de creșteri accentuate, această ajustare va sprijini probabil competitivitatea externă”, subliniază Comisia Europeană.

După atingerea nivelului de 9,3% din PIB în 2024, ca urmare a creșterii rapide a cheltuielilor, deficitul bugetar total al României va scădea până la 5,9% din PIB în 2027. Această reducere reflectă adoptarea, la finalul anului 2024, a unor măsuri de consolidare fiscală. Politicile fiscale vor avea un impact restrictiv în 2025 și 2026, urmând să fie neutre în 2027. Cheltuielile pentru apărare vor crește treptat, de la 1,6% din PIB în 2024 la 2% în 2027. De asemenea, datoria publică va crește de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% în 2027, ca urmare a deficitului bugetar primar ridicat și a creșterii plăților de dobânzi, subliniază Autoritatea Comunitară.

Comisia Europeană elaborează, anual, două previziuni cuprinzătoare (primăvara și toamna), care analizează o gamă largă de indicatori economici pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, țările candidate, țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb și alte economii importante, atât din zonele dezvoltate, cât și din cele emergente.

Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2026 vor actualiza aceste estimări și sunt planificate pentru prezentare în luna mai 2026.