„Deficitul bugetar a fost de 9,3% în 2024, iar negocierile dintre Guvernul României și Comisia Europeană au convenit un pact fiscal pe o perioadă de șapte ani, cu o țintă de deficit bugetar pentru acest an de 7%, ceea ce este dificil de atins. În prezent, suntem undeva la 5,4% din PIB, iar astfel s-a ajuns la un compromis – un deficit de 8,4%. Acest deficit afectează diverse sectoare, în special mediul privat, din păcate. Deocamdată, pachetele de politici nu aduc beneficii majore în ceea ce privește reorganizarea sau restructurarea politicilor de cheltuieli publice. Guvernul a aprobat două măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar. Primul set include inițiative care devin aplicabile din 1 august 2025 și din 1 ianuarie 2026, alte măsuri urmând să intre în vigoare în anul următor. Al doilea pachet va fi supus unui proces de dezbatere în Parlament, pentru anumite prevederi revise și adaptate de Curtea Constituțională, iar modificările fiscale așteptate vor intra în vigoare în același termen, 1 ianuarie 2026. Impactul acestor măsuri fiscale asupra normalizării economiei rămâne de evaluat, deoarece deocamdată se observă doar o tendință descendentă după evenimentele din august”, a declarat consultantul într-un forum economic, conform Agerpres.

Potrivit opiniei lui Anghel, povara fiscală este extrem de accentuată, incluzând impozitul pe cifra de afaceri, un „impozit de epocă”, și taxa pe stâlp, ambii fiind taxe aplicate investițiilor.

„Nici măcar nu am fost inovatori în această privință și clar vedem un efect extrem de negativ asupra investițiilor, deoarece ambele sunt taxe pe investiții. Într-o economie locală sau mondială în care competitivitatea este esențială, acestea aduc doar dezavantaje. Sper, însă, că în anul următor, situația se va îmbunătăți și volatilitatea va diminua. Anticipăm, pentru vara viitoare, o revenire la o dinamică mai stabilă”, a afirmat Daniel Anghel.

El a subliniat, de asemenea, că România traversează un moment de maturitate economică, ciclul economic început în 2015 fiind considerat încheiat. Vicepreședintele FIC a menționat că țara a atins o convergență de 80% față de media Uniunii Europene, în special în ceea ce privește puterea de cumpărare, și a avertizat asupra necesității unui program național coerent, care să integreze criteriile, etapele și industriile strategice ale țării.

„Recent, am discutat cu ministrul de Finanțe despre necesitatea unui test de maturitate pentru România, pentru a evalua parcursul economic. Ciclul economic început în 2015 a ajuns la final. În ultimii 20 de ani, țara a crescut de la un nivel de convergență de circa 20% până la 80% din media UE, ceea ce se reflectă în creșterea puterii de cumpărare actuale. În același timp, trebuie să initiăm un program național cu o politică economică coerentă, pentru a include sectoarele și industriile strategice pentru dezvoltarea durabilă a țării. Actuala politică ar putea face aceste demersuri mai dificile, însă speranța rămâne în continuare. Volatilitatea macroeconomică s-a amplificat din cauza deciziilor din ultimul an, caracterizat drept un an electoral, care au slăbit finanțele publice și s-au reflectat în o creștere economică de doar 0,8%”, a explicat Anghel.