Blocul Național Sindical (BNS) solicită Guvernului să respecte obligația legală de majorare a salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2026, avertizând că neconformarea ar încălca legislația europeană și ar agrava sărăcia în rândul populației.

„Ne întrebăm de unde provine atât de multă ostilitate în discursurile publice ale politicienilor privind opoziția față de protejarea nivelului de trai al populației vulnerabile – care are dreptul legal la creșterea salariului minim”, se precizează în comunicatul transmis de BNS.

Sindicaliștii aduc aminte că salariul minim a fost crescut în ianuarie 2025 cu 9,45%, în condițiile în care creșterea productivității muncii a fost estimată la 9,9%, iar inflația pentru primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%.

„Actualul guvern consideră că își dorește menținerea salariului minim la nivelul actual în fața unor șocuri inflaționiste. Aceasta înseamnă că, în termeni reali, puterea de cumpărare a salariului minim va fi slăbită în 2026 din cauza politicilor inflaționiste. Practic, valoarea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi mai mică decât cea de la finalul anului 2024”, avertizează organizația.

Modul de calcul al salariului minim, bazat pe „principii economice robuste”

Potrivit BNS, metoda de calcul a salariului minim, aprobată prin Legea 283/2024 și HG 35/2025, este „elaborată conform unor principii economice solide” și respectă Directiva Europeană 2022/2041 privind salariile minime adecvate. Implementarea acesteia ar duce la o creștere a salariului brut minim la 4.325 de lei.

„Această formulă a fost acceptată atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și reflectă integral principiile unei economii de piață sănătoase, fiind corelată cu prevederile Directivei Europene care impune stabilirea unui salariu minim echitabil. De asemenea, pentru prima dată, rezultatele aplicării formulei, precum și metoda în sine, nu sunt contestate de nimeni – datele oficiale fiind publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Prognoză, iar rezultatele obținute de institutul de cercetare contractat de minister și de BNS fiind identice. Nici patronatele nu contestă rezultatele aplicării formulei de calcul a salariului minim”, susține sindicatul.

De asemenea, BNS precizează că în 2024 doar 46% din valoarea adăugată generată în economie a fost direcționată către angajați, față de media europeană de 53%, această diferență fiind „lasată la dispoziția angajatorilor”.

„Cu toate acestea, fără justificări economice reale și în disprețul legii, se intenționează POLITIC să se mențină salariul minim în același nivel și să se reducă semnificativ puterea de cumpărare a veniturilor din salarii și pensii. Actualul guvern pare să fie mai interesat de anumite grupuri de interese din mediul de afaceri și de efectele creșterii cotei TVA din acest an, deși datele INS arată că firmele au transferat integral această majorare în prețurile finale suportate de consumatori! Creșterea prețurilor ca urmare a majorării TVA și liberalizarea prețurilor la energie au slăbit puternic capacitatea de cumpărare a populației”, afirmă BNS.

Critici ale BNS la adresa politicilor guvernamentale

BNS acuză Guvernul că a implementat politici inflaționiste intenționate, care au dus economia „din stagnare spre recesiune”, prin majorări de taxe și măsuri fiscale contraproductive din vara anului 2025. „Setul de măsuri economice nu are ca țintă atingerea țintei de inflație, un obiectiv fundamental”, afirmă sindicaliștii, remarcatcă efectul direct fiind „declinul semnificativ al nivelului de trai”.

Organizația subliniază că, pentru prima dată după 1989, mecanismul de stabilire a salariului minim este „clar, transparent și previzibil”, iar orice intervenție politică în acest proces ar reprezenta un pas înapoi. „Politicienii nu pot manipula după bunul plac valoarea salariului minim. În trecut, elaborarea formulelor de calcul și stabilirea valorilor au fost folosite ca instrumente politice și electorale, transformând salariul minim într-o armă de manipulare”, se menționează în comunicat.

Sindicaliștii susțin că în 2025, scena politică „a pierdut controlul pentru prima oară asupra unui instrument utilizat electoral” și încearcă acum să-l recapete „în dispreț față de lege”.

„BNS avertizează că, pe lângă măsurile de reformă – în fapt austeritate excesivă (sărăcirea populației pentru a recompensa anumite grupuri privilegiate) și măsurile anunțate care vizează concedieri și restructurări fără fundament – decizia de a îngheța salariul minim ar trebui să dea de gândit liderilor partidelor pro-europene. Această decizie va adânci sărăcia aproape 1,7 milioane de angajați din sectorul privat și va perturba viitorul economic al țării. Prin astfel de măsuri, perspectiva unui viitor stabil devine tot mai dificilă”, concluzionează BNS.