Ca muziciană pasionată, Denise Bacon a dedicat ani întregi interpretării la clarinetul său preferat în săli de concerte și pe scene. Totuși, cea mai recentă performanță a artistei de 65 de ani va rămâne cu siguranță una dintre cele mai neobișnuite, conform relatărilor din mass-media.

Stimulare profundă a creierului

Evenimentul a avut loc într-o sală de operații, în timpul unei intervenții cerebrale. Bacon a fost diagnosticată cu boala Parkinson în 2014, iar abilitatea sa de a interpreta, înota și a se deplasa a fost afectată de simptome precum încetinirea mișcărilor și rigiditatea musculară.

În luna iulie, artista a suferit o intervenție chirurgicală de patru ore la Spitalul King’s College din Londra pentru implementarea unei stimulații cerebrale profunde (DBS). În timpul procedurii, Bacon a ținut clarinetul în mână pentru a cânta, constatând o ameliorare imediată a controlului degetelor.

Procedura constă în perforarea craniului cu găuri de dimensiuni mici, echivalentul a jumătate din diametrul unei monede de 5 pence, și implantarea unor electrozi în anumite zone ale creierului, pentru a stimula celulele nervoase. Aceasta acționează asupra semnalelor electrice, reducând simptomele bolii Parkinson.

Specialiștii, conduși de profesorul Keyoumars Ashkan, au recomandat ca Bacon să își aducă clarinetul la masa de operație, pentru a evalua dacă stimularea electrică îi influențează abilitățile muzicale.

Trezită și foarte entuziasmată

Bacon a rămas conștientă pe durata întregii intervenții și a fost „extrem de încântată” de progresul rapid în capacitatea de a cânta la instrument, ca răspuns la stimularea electrică.

„Fiind pasionată de interpretarea la clarinet, i s-a recomandat să aibă instrumentul cu ea în sala de operație pentru a verifica dacă procedura ar putea să-i îmbunătățească performanța muzicală, considerat unul dintre obiectivele principale ale intervenției. Am fost plăcut surprinși de îmbunătățirea imediată a mișcărilor mâinilor și, implicit, a abilității sale de a cânta, odată ce stimularea a fost activată,” a explicat Ashkan, neurochirurg la King’s College London.

Inițial, s-au realizat găuri în craniul Denisei, la jumătate din dimensiunea unei monede de 5 pence, după ce articulațiile capului i-au fost fixate într-un cadru special cu coordonate exacte, care funcționează ca un sistem de navigație, ghidând medicii către punctele exacte din creier pentru plasarea electrozilor.

„După ce electrozii au fost plasați pe partea stângă, s-a activat impulsul electric și s-a observat o ameliorare rapidă a controlului mișcărilor mâinilor din partea dreaptă. Ulterior, același rezultat s-a înregistrat și pe partea stângă, odată ce electrozii au fost plasați pe partea dreaptă a creierului.”

Creierul nu simte durerea

Bacon, pensionară și specializată în logopedie din orașul Crowborough, East Sussex, a cântat la clarinet în fanfara din East Grinstead până în urmă cu cinci ani, când simptomele bolii Parkinson s-au intensificat semnificativ.

În timpul operației, femeii i s-a administrat anestezie locală pentru amorteirea scalpului și a zonei craniului. Creierul însă, nu dispune de receptori pentru durere, iar pacienții adesea rămân treji pe durata intervenției cerebrale.

„Deja am observat o îmbunătățire a abilității mele de a merge și sunt nerăbdătoare să revin în piscină și pe ringul de dans, pentru a verifica dacă și acolo am câștigat agilitate.”

„Echipa medicală a inclus un chirurg, un neurolog, un neuropsiholog și asistente medicale. Electrozii au fost conectați la un generator de impulsuri, asemănător unui stimulator cardiac, plasat în pieptul meu, care poate funcționa până la 20 de ani. Acest generator emite impulsuri electrice continue, ajustând activitatea cerebrală și diminuând simptomele.”

Stimularea cerebrală profundă (DBS), metoda utilizată frecvent în tratarea bolii Parkinson, ajută la controlul simptomelor motorii, cum ar fi tremuratul, însă nu oprește evoluția bolii neurodegenerative, pentru care încă nu existe un tratament curativ.