„Așa cum s-a întâmplat și în Educație, unde măsurile luate nu au avut un efect semnificativ asupra deficitului, ci au generat haos și tensiuni în sistem, premierul Bolojan dorește acum să perturbe și administrația publică locală. Strategia este similară: sacrificii majore pentru cetățeni și comunități, beneficii financiare limitate pentru stat”, declară Fifor, joi.

Acesta afirmă că, în educație, modificarea normei didactice și eliminarea posturilor auxiliare au generat economii contabile minime, de ordinul a sute de milioane de lei – adică sub 0,4% din deficit – dar, pe termen scurt, „au afectat organizarea școlilor și calitatea procesului educațional, iar pe termen mediu și lung vor agrava problema abandonului școlar și vor accentua dificultățile cu care România se confruntă la nivel educațional”.

Deputatul PSD adaugă că în administrația locală, disponibilizarea a 13.000 de angajați înseamnă o economie netă de doar 1,15 miliarde lei/an – 0,06% din PIB. Fifor consideră că această economie este nesemnificativă comparativ cu deficitul de peste 120 miliarde lei.

„În schimb, costurile sunt considerabile: blocaje în procesarea documentelor, întârzieri în colectarea taxelor, pierderi de fonduri europene și tensiuni sociale amplificate în prag de iarnă. Datele comparative demonstrează clar că România nu dispune de o administrație „supradimensionată”, așa cum s-a vehiculat în public. Dintre aproximativ 8,6 milioane de angajați, doar 16–17% lucrează la stat, un procent similar mediei europene, unde ponderea este de 16–18% (Eurostat). Chiar și state dezvoltate, cum ar fi Franța sau Germania, au procente mai mari, iar țările nordice, considerate modele de eficiență și calitate a serviciilor publice, ating 25–30% din totalul angajaților (OECD). Diferența nu se datorează numărului, ci organizării, digitalizării și profesionalizării administrației. Întrebarea legitimă este: cui folosește această măsură, dacă efectele economice sunt minore? Nu bugetului, nici cetățenilor, nici comunităților locale”, susține Fifor.

Decizie fără temei solid

El adaugă că „nu întâmplător”, primari cu vastă experiență, atât în administrația locală, cât și în cea centrală, precum Olguța Vasilescu (PSD) sau Emil Boc (PNL) au arătat în repetate rânduri că e „o decizie neinspirată și greșită”, „fără baze solide, bazată pe informații inexacte”.

„Și, cu toate acestea, premierul rămâne indiferent la orice analiză pertinentă venită de la organizațiile asociative ale administrației sau de la primari cu experiență vastă în gestionarea comunităților. În loc să asculte și să dezvolte soluții concrete, preferă să-și satisfacă orgoliul, folosind disponibilizările ca element central al reformei sale. O cheie de boltă dimensionată eronat nu susține edificiul, ci îl determină să se prăbușească. Oare nimeni nu i-a explicat acest lucru premierului? Sau pur și simplu nu a vrut să audă? Adevărata reformă, urgentă și necesară, este reforma administrativ-teritorială. Acolo ar trebui să se concentreze eforturile, dacă se dorește o intervenție cu rezultate pe termen lung – intervenții importante a care vizează a genera beneficii durabile. Una peste alta, un lucru este cert: măsurile de austeritate trebuie sistate. Soluția nu constă în concedieri în masă și în grevarea populației, ci în reducerea evaziunii fiscale și stimularea economiei, printr-un program care să prioritizeze investițiile și sporirea productivității. Un astfel de program a fost deja prezentat public de președintele Sorin Grindeanu. Stimulăm economia, combatem evaziunea și, implicit, creștem veniturile bugetare”, mai afirmă Mihai Fifor.

De fapt, Fifor susține că premierul a recunoscut public eșecul: „ținta de reducere a deficitului bugetar nu va fi atinsă cu pachetul său de măsuri de austeritate. Creșteri de TVA și taxe similare doar amplifică inflația și frânează economia. Alternativa propusă de noi este un sistem fiscal echilibrat, capabil să rezolve problema bugetară, fără a declanșa inflație, și să sprijine puterea de cumpărare a salariaților cu venituri mici”.