„Creșterea veniturilor, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea instituțiilor economice au contribuit la îmbunătățirea calității vieții și la deschiderea unor oportunități mai vaste. Cu toate acestea, un progres durabil și ireversibil presupune nu doar înțelegerea potențialelor, ci și a vulnerabilităților inerente economiilor în curs de dezvoltare.”, notează Leonardo Badea.

În introducerea studiului, oficialul BNR prezintă diverse tipologii de procese de convergență.

„Analizând dezvoltarea economică, identificăm diverse scenarii. Pe de o parte, sunt economiile emergente care se dezvoltă într-un context economic integrat, precum cele din Europa Centrală și de Est, membre ale Uniunii Europene. Aceste economii sunt de regulă mici/medii, deschise și vulnerabile din punct de vedere financiar. Pe de altă parte, există exemplele „tigrilor asiatici” – Coreea de Sud, Thailanda sau Indonezia – economii mici/medii, deschise și financiar vulnerabile, care au înregistrat în anii 1980-1990 creșteri economice remarcabile, susținute de investiții substanțiale și exporturi dinamice, fără a face parte dintr-o uniune economică. De exemplu, țările grupului BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) sunt în general considerate economii emergente, dar cu diferențe semnificative în ceea ce privește dimensiunea, dinamica și contextul. China, a doua economie mondială, are un PIB superior multor economii dezvoltate din grupul G7. Nu în ultimul rând, țări considerate astăzi avansate au trecut prin faze de dezvoltare emergentă. Japonia și Germania sunt exemple în acest sens, cunoscând o dezvoltare considerabilă după cel de-al Doilea Război Mondial, însoțită de creșteri economice substanțiale.”, notează Badea.

Analiza completă, disponibilă aici, oferă perspectiva asupra momentului în care putem aspira la adoptarea monedei euro, având în vedere că o convergență reală spre nivelul UE anterior acestei adoptări ar genera mai degrabă efecte negative.

Concluziile materialului abordează, de asemenea, riscurile de „capcană a veniturilor medii”, subliniindu-se necesitatea schimbării modelului de dezvoltare.

„În cazul României, mai mult decât în situația altor state est-europene, capcana venitului mediu este accentuata de deficiențe economice conjuncte, ceea ce impune o schimbare spre un model de creștere bazat pe disciplină fiscală și bugetară, inovație, transfer tehnologic și reglementări clare ce stimulă antreprenoriatul. O țară emergentă trebuie să își asume cu curaj transformarea modelului de dezvoltare, valorificând oportunitățile oferite de inovație, transformarea digitală și inteligența artificială pentru a crește productivitatea și competitivitatea. Nevoia de companii inovatoare și centre de excelență în cercetare și inovare este crucială, precum și implicarea resurselor umane și a înțelegerii din partea societății și mediului de afaceri a importanței proiectului național. Momentul actual oferă oportunități țărilor emergente pregătite, pentru a accelera anumite faze ale dezvoltării. Totuși, există riscul de a rămâne doar consumatori de tehnologie, neimplicându-ne în inovație, ceea ce ar încetini procesul de convergență.”, detaliază oficialul BNR.

Descoperită o altă abordare a situației dificile din România. Explorăm capcana venitului mediu și căile posibile de ieșire din criză.

În acest context, Badea concluzionează că strategia de dezvoltare trebuie să depășească considerentele economice, promovând o transformare socială generalizată.

„În perspectiva dezvoltării durabile, țările emergente trebuie să privească dincolo de calculul economic, către o metamorfoză autentică. Înlocuind o abordare limitată de imitare a experiențelor și a modelelor cunoscute, țările trebuie să se orienteze către o nouă paradigmă pentru a modela viitorul. Creșterea sustenabilă necesită angajarea într-un proces de tranziție către o societate care stimulează inovația și dezvoltarea de noi soluții tehnologice în vederea evitării unui ritm lent de dezvoltare. Această transformare nu implică doar adoptarea unor noi tehnologii, ci totodată modificarea instituțiilor, a proceselor și mentalităților. Pentru țările aflate în capcana venitului mediu, nu doar capitalul este crucial, ci și promovarea unei culturi inovatoare, a încrederii și a creativității. Lipsa acesteia crește riscul stagnării. Tranziția necesară implică o luptă cu mentalități și interese înrădăcinate, prin promovarea unei schimbări radicale de perspectivă, prin înțelegerea necesității de a schimba modelul de dezvoltare și prin concentrarea pe inovație ca motor al dezvoltării. Noul val al revoluției tehnologice nu este doar o schimbare în metodele de producție, ci o redefinire a modul în care societățile generează valoare. Pentru economiile emergente, oportunitatea de dezvoltare este mai mare ca niciodată.” , concluzionează Leonardo Badea.