Taxarea sporită a jocurilor de noroc determină o creștere a numărului de utilizatori care se adresează pieței ilegale, expunându-i unor riscuri semnificative. Un raport recent, realizat de Yield Sec, arată că 92% din utilizarea online de jocuri de noroc în UE provine din surse neautorizate.
Piața neautorizată a pariurilor, câștigătorul neașteptat al politicii fiscale populiste din România și UE!
Europa de Est este profund afectată, cu 82% din venituri direcționate către piața ilegală. În 2024, operatorii ilegali au controlat 71% din piața europeană de pariuri și cazinouri online, echivalentul a 80,65 de milioane de euro, potrivit Bloomberg / Yield Sec.
Operatorii autorizați au generat doar 33,64 de milioane de euro din întreaga piață, estimată în 2023 la 114,3 miliarde de euro. Aceste date provin dintr-o analiză Yield Sec pentru European Casino Association, preluată și de Bloomberg.
81 de milioane de europeni expuși serviciilor ilegale
Evenimentele sportive importante din 2024, Campionatul European și Jocurile Olimpice de la Paris, au creat un mediu propice profitului care a determinat proliferarea cazinourilor virtuale, a platformelor de pariuri speculative, și a accesului neautorizat la fluxurile sportive. Toate aceste metode au fost utilizate agresiv de operatorii nelicențiați, amplificate prin ecosistemele marilor platforme de publicitate: Google, Meta și TikTok.
Când piața neautorizată devine preponderentă, statele sunt afectate pe mai multe planuri: absența protecției jucătorilor și imposibilitatea colectării de taxe din activitățile ilegale. 92% din utilizarea online de jocuri de noroc în UE în 2024 a venit din surse neautorizate, expunând 81 de milioane de europeni la servicii ilegale.
Trei aspecte ignorate: Ilegalul devine atractiv, jucătorii caută câștiguri nete, iar publicitatea domină platformele tehnologice majore
Trei aspecte sunt ignorate de politicieni: coexistența pieței legale și a celei ilegale. Pe măsură ce taxele și restricțiile cresc, piața neautorizată devine mai atractivă. În Franța, plafonarea RTP-ului și interzicerea cazinourilor online au determinat o migrație a jucătorilor către site-uri offshore, rezultând pierderi bugetare de peste 1,5 miliarde de euro anual, potrivit estimărilor ANJ (reglementatorul pieței franceze).
În al doilea rând, jucătorul este atras de câștigul net, adică de suma finală. În România, câștigurile din gambling sunt impozitate la sursǎ, iar pentru tranzacțiile online, există chiar o formă inedită de taxare, incluzând și depunerile. În piața neautorizată, taxarea este evident zero, la fel și protecția jucătorilor. Ca rezultat, numărul jucătorilor care optează pentru piața ilegală crește o dată cu creșterea presiunii fiscale.
În ultimul rând, publicitatea site-urilor ilegale domină platformele tehnologice majore. Google, principalul furnizor global de publicitate digitală, alături de Meta și TikTok, constituie o poartă de acces către audiențe vaste. Deși politici și filtre pentru reclame la jocuri de noroc există, aplicarea rămâne inechitabilă și poate fi ocolită prin intermediul rețelelor de afiliați, strategii de țintire sau rețele de site-uri-partenere. Studiile recente evidențiază că o proporție semnificativă din conținutul accesibil utilizatorilor provine din surse neautorizate, provocând confuzie și atragând jucători neinformați despre natura ilegală a serviciilor.
Crima organizată, beneficiar al pieței ilegale de gambling
Rețelele de gambling ilegale sunt adesea implicate în activități criminale organizate. Campania INTERPOL „SOGA X” din 2024 a vizat mii de site-uri și centre de pariere ilegale, ducând la peste 5.000 de arestări. Europol avertizează de ani buni că grupările criminale folosesc pariurile ilegale și manipularea evenimentelor sportive pentru spălarea banilor.
Având în vedere amploarea fenomenului și sumele uriașe implicate la nivelul UE (zeci de miliarde de euro), este evident că astfel de operațiuni necesită complicități locale, adesea la nivel politic, pentru a facilita și a proteja aceste inițiative.
Lecții din abordări diferite
Comparând două țări dezvoltate cu abordări diferite față de gambling, observăm diferențe semnificative. Germania – taxe mari și restricții stricte, care au generat un interes minim către piața legală. Autoritățile contestă datele industriei, iar lipsa unui consens clar, accentuat de decizii bazate pe percepții, amplifică problema.
Danemarca – peste 90% din cifra de afaceri a industriei jocurilor de noroc este realizată în piața legală, demonstrație a faptului că o legislație transparentă și o aplicare fermă a legii mențin piața neautorizată la un nivel marginal.
România nu face excepție. Între blocaje și fiscalitate substanțială. Care e soluția?
În contextul instabilității politice și al scrutinurilor repetate din 2024, România se îndreaptă tot mai mult spre politici populiste fiscale și măsuri care afectează piața reglementată. Într-o Europă online unde deja peste două treimi din activități sunt deja în mâinile operatorilor neautorizați, România riscă pierderi majore – evaziune fiscală, expunerea consumatorilor la oferte riscante și finanțarea crimei organizate.
ONJN, reglementatorul pieței românești, intervine periodic împotriva domeniilor neautorizate, avertizând procesatori sau afiliați. Cu toate acestea, cererea pentru oferta ilegală persistă. Impozitarea la sursă continuă să încurajeze ocolirea pieței legale, în absența unor alternative atractive.
Care sunt soluțiile care funcționează în piețe precum Danemarca? Pe lângă o politică fiscală competitivă, experții subliniază aplicarea inteligentă și transfrontalieră a legii (plăți, afiliați, platforme de publicitate: Google Ads, Meta Ads, TikTok Ads) și cooperarea reală dintre stat, industrie și platforme, cu indicatori clași privind piața legală versus cea neautorizată.









Lasă un răspuns