Analiză economică

Surse oficiale au declarat că discuțiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI) se vor concentra pe evaluarea economiei românești și a deficitului bugetar, inclusiv a datoriei publice și a implementării bugetului de stat.

De asemenea, guvernul va prezenta previziuni privind creșterea economică la finalul anului.

Însă, cum vor percepe reprezentanții FMI indicatorii prezentați de guvernul Bolojan? Economia României înregistrează o decelerare semnificativă, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 previziunile sunt majoritar sub 1%.

Deficitul bugetar al guvernului va depăși 8% din PIB la final de an, conform declarațiilor premierului Ilie Bolojan. În comparație, guvernul anterior a estimat un deficit de 7% din PIB.

În același timp, datoria publică din România a crescut cel mai mult printre statele Uniunii Europene. La sfârșitul anului 2019, înainte de pandemie, datoria reprezenta 35% din PIB. Astăzi, datele Ministerului Finanțelor indică că datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut.

Premierul Ilie Bolojan a declarat recent în presa internațională că România se află în pragul insolvenței. În astfel de situații, FMI acordă împrumuturi de urgență, dar acestea sunt condiționate de reduceri de cheltuieli și majorări de taxe.

Acord de împrumut: opțiune neconsiderată

Surse din coaliția guvernamentală afirmă că nu este luată în calcul o nouă solicitare de împrumut FMI, similară celei din 2009-2010, deoarece România are resurse pentru finanțare. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul va fi discutat, însă un acord de împrumut nu este anticipat.

Vizita FMI are loc într-un context dificil pentru economia națională. Execuția bugetului în primele șapte luni din 2025 indică un deficit de peste 76 de miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, însă și cheltuielile au crescut, perpetuând presiunea pe buget.

Ministrul Alexandru Nazare a avertizat, în mijlocul lunii iulie, că se preconizează atingerea nivelului de 60% al datoriei publice din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani.

„Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare.

Temperarea deficitului bugetar, prioritate pentru guvern

Guvernul Bolojan a implementat deja două pachete fiscale pentru a reduce deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu alte măsuri fiscale. Totuși, premierul a recunoscut lipsa încrederii în atingerea unui deficit sub 8% din PIB anul acesta.

„Nu cred că putem încheia anul cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară din această lună”, a precizat premierul Bolojan.

Pe 15 august, Ilie Bolojan a provocat neliniște în piețele financiare cu o declarație acordată Bloomberg, principala publicație pentru investitori internaționali: „Riscul de neperformanță este în adevăr înalt, după ani cu deficite importante. Dacă nu evităm acest trend, singura concluzie posibilă este gravă”.

Declarațiile premierului au generat îngrijorare

„M-a îngrijorat declarația lui Bolojan în Bloomberg. Este o greșeală orice afirmație de acest gen care influențează negativ. Domnul Bolojan a venit cu imaginea unui reformator, însă nu detine cunoștințe solide.”, a afirmat Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD.

În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din domeniul finanțelor publice au transmis că România nu se află în postura de a negocia un nou acord de finanțare cu FMI, datorită capacității de a se finanța, deci nu se apropie de „incapacitatea de plată”.

„Atingerea acordului cu FMI este cea mai gravă greșeală posibilă. Avem fonduri europene la dispoziție, rezerve la Banca Națională și putem accesa piețele financiare internaționale. Un acord cu FMI se întocmește doar atunci când finanțarea din alte surse este imposibilă”, au spus sursele apropiate de discuții.

Alte surse consideră că subiectul împrumutului FMI va fi abordat, însă fără a se ajunge la un nou acord în acest moment.

Recomandările FMI

Ultimul raport FMI recomandă o reformă fiscală comprehensivă, transferând povara fiscală de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Această strategie ar genera venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025.

Recomandările propun o reformă a impozitului pe venituri, reducând sau eliminând contribuțiile de sănătate pentru salariile mici. Impozitarea capitalului ar crește, iar taxele pe consum vor fi recalibrate pentru a se apropia de media europeană.

Fondul Monetar Internațional este o instituție globală financiară care asistă statele membre în dificultate prin consultanță și acorduri financiare. România este membră FMI din 1972 și a negociat anterior acorduri de împrumut, inclusiv în timpul crizei economice din 2009. Acestea au fost însoțite de măsuri de austeritate, inclusiv reduceri salariale în sectorul public și majorări de TVA.

De fiecare dată, acordurile financiare cu FMI au fost condiționate de implementarea unor reforme economice majore pentru reducerea deficitului și restructurarea cheltuielilor statului.