Inflația a afectat semnificativ mediul de afaceri românesc, deja fragil, cu peste 90% dintre companii slab capitalizate, multe aflate în pragul supraviețuirii, fără resurse financiare pe termen mediu și lung, potrivit analistului.

Conform barometrului realizat, majoritatea dintre cei 1.450 de participanți sunt îngrijorați de perspectivele economice, iar 67% dintre manageri consideră că întârzierile la plăți constituie o vulnerabilitate sistemică pentru firmele românești.

Solicitate despre impactul condițiilor economice actuale asupra activității lor, 82% dintre respondenți au declarat că provocările economice, generate de inflație, reducerea vânzărilor și modificările fiscale, le-au afectat în mare măsură, 11% într-o oarecare măsură, iar doar 7% s-au declarat „imuni” la efectele negative ale crizei.

„Majoritatea respondenților (48%) au raportat o scădere a activității cu peste 30%. 23% s-au confruntat cu o diminuare a afacerilor cuprinsă între 20 și 30%, iar 16% au înregistrat o scădere a veniturilor cu procente de până la 10%. Doar 7% au declarat că cifra de afaceri nu a fost afectată, iar 6% au evitat să răspundă”, relevă analiza.

Întârzierile la plata facturilor au fost identificate de 52% dintre manageri ca fiind cea mai importantă problemă, urmate de scăderea vânzărilor (37%) și de alte probleme precum inflația, deficitul de personal și altele.

„Scăderea vânzărilor, în volum, se resimte din ce în ce mai puternic în lanțul economic din aproape toate domeniile. În condițiile slabei capitalizări din economie, multe firme erau și sunt implicate în mecanisme de tip credit comercial/furnizor, iar scăderea accentuată a consumului afectează semnificativ relațiile dintre companii. Blocajul financiar s-a agravat, iar multe firme se confruntă cu dificultăți financiare semnificative odată ce partenerii nu mai respectă termenele de plată”, a declarat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Privitor la măsurile luate sau planificate pentru protejarea afacerilor, 58% dintre respondenți au menționat „restructurarea afacerilor” ca măsură principală, în timp ce doar 11% au declarat că nu vor lua măsuri suplimentare.

Conform sursei citate, principalele măsuri de restructurare vizează reconfigurarea ofertelor și a serviciilor (43%), reducerea creditului furnizor (29%), scăderea cheltuielilor de funcționare (23%), reduceri de personal (16%) și suspendarea investițiilor (12%).

„În această perioadă, unde scăderea consumului afectează un număr mare de sectoare economice, reconfigurarea planului de afaceri trebuie să fie prioritară. Anul 2025 este unul dificil, iar perspectivele nu sunt dintre cele mai pozitive. Deprecierea monedei naționale, creșterea prețurilor, agravarea blocajelor financiare și riscul ca multe firme să intre în dificultăți semnificative sunt în prim-plan. Urmează o perioadă plină de provocări pentru mediul de afaceri”, a mai declarat Ovidiu Neacşu.

Cele mai mari dificultăți, potrivit experților, se înregistrează în construcții, retail, industria farmaceutică și industria prelucrătoare.

„Avem aproape 160.000 de companii, cu peste 650.000 de angajați, care se confruntă cu probleme grave. Majoritatea firmelor au nevoie de asistență, de o restructurare a ofertelor și a relațiilor cu partenerii, pentru a evita falimentul și a se reintegra în mediul de business”, estimează analiștii.

Întrebați ce ar face dacă afacerea lor ar intra în dificultate, peste 60% dintre manageri au declarat că s-ar adresa măsurilor legale de protecție, cum ar fi acordul de restructurare, concordatul preventiv și falimentul.

Experții de la Sierra Quadrant consideră că acordul de restructurare și concordatul preventiv sunt soluții eficiente pentru firme aflate în dificultate, deoarece permit o acoperire rapidă și eficientă a datoriilor.

În afară de declarațiile în insolvență și de concordatul preventiv, specialiștii prevăd că multe firme vor închide în următoarele șase luni.

„Multe întreprinderi românești nu dispun de stocuri suficiente pentru a face față unor eventualități legate de aprovizionare, ceea ce poate avea consecințe grave asupra desfășurării operațiunilor lor. Lipsa planurilor de management pentru situații critice, digitalizarea slabă a proceselor operaționale, precum și lipsa de rezerve financiare sunt factori care determină întârzierile la plăți și blocajele financiare. Consecințele sunt inevitabile: oprirea operațiunilor, neplata salariilor și insolvența.”, a mai declarat Ovidiu Neacşu.

Experții recomandă implementarea măsurilor de precauție pentru asigurarea unui buffer financiar, care le permite companiilor să facă față problemelor din lanțul de plăți.

Firmele românești ar trebui să își monitorizeze mai atent cheltuielile, să reducă durata medie de încasare a creanțelor și să adapteze termenele de plată la furnizori.

„Corelarea costurilor cu volumul de activitate, reducerea maturității contractelor cu partenerii de afaceri, și externalizarea proceselor non-esentiale, inclusiv a unei părți din personal sunt elemente esențiale. De asemenea, este necesară evitarea cheltuielilor neesentiale, precum achiziția de automobile sau modernizarea sediilor, prin reinvestirea profitului și rambursarea anticipată a datoriilor”, susțin experții.

O altă opțiune este deblocarea resurselor financiare din activele non-core business, cum ar fi terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente.

Barometrul realizat de Frames, la solicitarea Sierra Quadrant, a fost elaborat în perioada 10-15 august 2025 prin chestionare online, telefonice și prin email, pe un eșantion reprezentativ de 300 de firme din diverse sectoare, inclusiv comerț, servicii financiare, agricultură, energie, confecții și IT. La barometru au participat un total de 1450 de persoane.

Profilul participanților a inclus antreprenori, manageri de companii, middle și top management, cu studii superioare, 68% bărbați și 32% femei, cu o vârstă medie de 45 de ani.