Analiza ING Bank arată că îngrijorarea privind inflația și contextul economic general persistă în cele șase țări studiate: Belgia, Germania, Olanda, Polonia, România și Spania. Îngrijorările legate de pierderea locului de muncă sunt mai puțin pregnante.

Contextul economic general este principala sursă de îngrijorare în toate cele șase țări. În România, 58% dintre respondenți se declară îngrijorați de situația economică a țării.

Germania, Spania și Belgia se situează în continuare în topul țărilor cu cele mai mari preocupări economice, cu 44%, 42%, respectiv 41% dintre respondenți. Polonia și Olanda înregistrează cele mai mici procente de îngrijorare, respectiv 38% și 34%.

Importanța inflației variază între state – în Germania, tradițional mai puțin afectată de inflație, 40% dintre respondenți sunt preocupați, comparativ cu 21% în România.

Contextul economic general este prioritar, nu economisirea de precauție

În ciuda incertitudinii economice, nu se observă o creștere a economiilor de precauție. Surprinzător, peste o treime dintre respondenți declară că economisesc mai puțin (29%), în timp ce doar o parte economisesc mai mult din cauza temerilor economice. Un factor posibil este reducerea cheltuielilor, 42% dintre respondenți declarând că cheltuiesc mai puțin.

În schimb, germani și polonezi se abat de la tendință, ambele țări înregistrând un procent mai mare de persoane care își măresc economiile. În România, tendința de reducere a economisirii a început încă din ianuarie (conform datelor oficiale ale sistemului bancar).

În context de creștere a prețurilor, cheltuielile actuale pot părea o alegere rațională. ” Pe măsură ce prețurile cresc, puterea de cumpărare a banilor scade, deci utilizarea lor mai rapidă ar putea asigura o valoare mai mare înainte de devalorizare.” Studiul evidențiază că cei mai îngrijorați de inflație tind să economisească mai puțin și să cheltuiască mai mult, comparativ cu cei afectați de contextul economic general.

Spania conduce în privința cheltuielilor, cu cel mai mare procent de respondenți care aleg să cheltuiască mai mult și cel mai mic procent care optează pentru economisire. Aceștia își echilibrează bugetul, prioritizând cheltuielile actuale.

Cheltuielile guvernamentale, o posibilă cale de redresare economică

Creșterea economică modestă nu a atenuat temerile legate de situația economică. Prin urmare, cheltuielile publice sunt considerate de mulți ca fiind o soluție la această problemă. Investițiile în infrastructură și cele pentru apărare, ca reacție la războiul din Ucraina, sunt în discuție. Cu toate acestea, europenii au alte priorități.

Cererea pentru cheltuieli guvernamentale mai mari este prevalentă – în șase țări și șapte categorii, 40 din 42 de combinații arată un procent mai mare de respondenți care preferă cheltuieli mai mari. Securitatea socială în Polonia și apărarea în Spania sunt singurele excepții.

Domenii precum sănătatea și educația sunt considerate prioritare de către europeni.

Apărarea nu este prioritară, dar necesară

În chestionare se puneau întrebări legate de preferințele pentru cheltuieli mai mari sau mai mici ale guvernului. Consumatorii favorizează reducerea unor cheltuieli pentru a finanța cheltuieli pentru apărare.

Reducerea altor cheltuieli pare a fi calea preferată pentru finanțarea cheltuielilor pentru apărare. În cele două țări vecine Ucrainei, respondenții ar prefera plata unor impozite mai mari decât creșterea datoriei publice.

Germania, cunoscută pentru austeritate, are cel mai mare procent de respondenți care doresc finanțarea cheltuielilor de apărare prin datorii.

Consumatorii preferă reducerea altor cheltuieli pentru a finanța apărarea.

În ciuda faptului că apărarea nu este cea mai importantă categorie pentru cheltuieli guvernamentale, europenii acceptă realitățile actuale. Majoritatea consideră că creșterea tensiunilor geopolitice justifică investițiile în apărare. O astfel de investiție ar fi considerată durabilă de o parte semnificativă a respondenților, ceea ce poate facilita integrarea în taxonomia UE pentru activități durabile.

Concluzii: Îngrijorările consumatorilor se concentrează pe inflație și contextul economic general. Investițiile în apărare și infrastructură pot stimula economia, dar pot înrăutăți inflația.