Camera Consultanților Fiscali (CCF) salută intenția Guvernului de a abroga impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), însă consideră surprinzătoare noua propunere și a adresat Ministerului Finanțelor o scrisoare de solicitare de clarificări.
„Noua lege propusă de MF aplică un impozit suplimentar tuturor companiilor din grupuri naționale sau internaționale, indiferent de profitabilitatea lor în România. Această taxare suplimentară se bazează pe desfăşurarea de operaţiuni economice şi financiare în interiorul grupurilor, inclusiv finanțări. Este ca şi cum un instrument fiscal ineddit ar crea obstacole în funcţionarea unui model de afaceri utilizat la nivel global, încălcând astfel principiile UE, OCDE şi alte tratate internaţionale la care România este parte, inclusiv Tratatul de aderare la UE”, a declarat Doru Dudaș, fost vicepreşedinte ANAF şi director general în Ministerul Finanţelor, actual preşedinte al Comitetului fiscal al CCF.
Regula propusă nu mai reprezintă o corecţie a eventualelor abateri ale unor contribuabili, ci devine ea însăşi o abatere gravă în legislaţia fiscală, neavând echivalent la nivel european şi internaţional.
Analiza măsurilor evidențiază o disonanță izbitoare. Propunerea nu pare să se alinieze cu doctrina niciunui partid din coaliție:
- Perspectiva liberală: Măsurile blochează dezvoltarea economică și descurajează investițiile, fiind incompatibile cu principiile liberale promovate de PNL;
- Perspectiva social-democratică: Propunerea nu ţinteşte exclusiv multinaționalele cu performanțe scăzute în România, ci penalizează uniform atât investitorii români, cât și cei străini care respectă obligațiile fiscale – o abordare neconcordantă cu doctrina PSD;
- Perspectiva echilibrului economic: Măsurile nu reflectă o abordare proporțională susținând dezvoltarea economică, principiu esențial pentru UDMR;
- Perspectiva echității sociale: Propunerea nu respectă principiile unei măsuri echitabile și juste, fundamentale pentru USR.
Nota de fundamentare a propunerii face trimitere la un procent de 3%, folosit în SUA în contextul taxei împotriva erodării bazei impozabile (BEAT), taxă reconfirmată în recentul act legislativ OBBBA.
„Pentru a clarifica pretinsa preluare a unui mecanism american ca bună practică, trebuie menţionat că comparația este incorectă. Plafonul BEAT se calculează pe întreaga bază a cheltuielilor deductibile ale companiei (nu doar pe cele de aceeași natură, cum propune MF), iar suma ce depășește acest plafon este taxată la un nivel minim, nu cu rata generală a impozitului pe profit”, precizează CCF.
„În concluzie, propunerea Ministerului Finanțelor modifică radical formula de calcul, păstrând artificial procentul de 3% din modelul american, într-un context diferit față de mecanismul BEAT”, a declarat Adrian Luca, prim-vicepreședinte în Consiliul superior al CCF.
Chiar și plafonul de 3% aplicat în Polonia pentru profituri transferate ține cont de întreaga masă de cheltuieli deductibile și se aplică doar pentru tranzacții cu parteneri din jurisdicții fiscale necooperante sau cu impozitare redusă, nu pentru toate tranzacțiile cu toți afiliații, inclusiv cu cei rezidenți în România. Prin urmare, propunerea MF nu preia mecanismele americane sau poloneze, ci doar procentul de 3%, aplicat însă arbitrar și cu efecte adverse pentru economia României.
Propunerea are efecte imprevizibile și este excesiv de generală, ignorând diferențele dintre sectoare și performanțele contribuabililor. Aceasta va mări semnificativ povara fiscală asupra companiilor, în special celor integrate, ajungând în anumite cazuri la aproape 50% inclusiv pentru grupurile formate din timp cu capital românesc. Un astfel de impact nu are nicio legătură cu obiectivul de creștere a conformării voluntare.
Situația este contradictorie pentru investitori străini. Dacă nu furnizează documente, pot deduce până la 50% cheltuieli nesemnificative cu mașina de serviciu, dar dacă furnizează documente pentru finanțări de zeci de milioane de euro și servicii necesare filialei din România, nu pot deduce nimic din aceste cheltuieli.
„Penalizarea investitorilor pentru apartenenţa la un grup pune în pericol modelele integrate utilizate la nivel european și global, limitându-le nejustificat în România”, conchide comunicatul.
O companie care justifică, documentat, avantajul și necesitatea finanţării de la grup, va pierde posibilitatea de a deduce aceste costuri, blocând finanțarea pentru multe companii serioase din România și diminuând competitivitatea externă.
CCF a trimis o scrisoare către Ministerul Finanțelor.









Lasă un răspuns