Această măsură, prezentată sub pretextul „reducerii fenomenului de decapitalizare” al companiilor românești, riscă să genereze efecte negative semnificative în mediul de afaceri, impunând reglementări excesive peste legislația existentă și creând incertitudine juridică, conform unui comunicat.

Mai concret, CC Tax Advisory evidențiază că: această măsură abordează doar formal problema companiilor cu un activ net sub jumătate din capitalul social și echivalează cu o confiscare de facto a fondurilor investite de asociați sau administratori.

Conform proiectului de lege propus spre dezbatere publică, dacă o societate comercială prezintă un activ net sub jumătate din capitalul social și are datorii față de acționari (împrumuturi sau alte finanțări), iar situația nu este remediată în termenul legal, compania va fi obligată să majoreze capitalul social prin transformarea acestor creante în acțiuni/părți sociale. În esență, împrumuturile acordate de asociați propriei firme ar fi transformate automat în aport de capital, pentru restabilirea nivelului minim al activului net.

CC Tax Advisory critică această abordare pentru duritatea excesivă și potențialul său impact negativ.

Legislația actuală oferă deja mecanisme pentru gestionarea firmelor subcapitalizate, fără a necesita noi constrângeri. Conform Legii societăților comerciale nr. 31/1990, dacă activul net al unei firme scade sub jumătate din capitalul social, societatea este obligată să ia măsuri – fie prin majorarea capitalului, fie prin reducerea acestuia sau chiar dizolvare voluntară. Problema nu este lipsa cadrului legal, ci aplicarea deficitară a acestuia. Autoritățile fiscale dispun deja de datele necesare (bilanțuri, rapoarte contabile) pentru identificarea firmelor subcapitalizate; o soluție mai eficientă ar fi aplicarea consecventă a legislației existente, nu introducerea de noi obligații pentru toate companiile.

Riscuri și efecte negative ale conversiei forțate a împrumuturilor în capital

• Încălcarea libertății financiare și a contractelor: Conversia impusă a împrumuturilor acționarilor în capital social elimină flexibilitatea în finanțarea companiilor. Multe firme mici se bazează pe împrumuturi temporare de la asociați pentru a-și asigura fluxul de numerar. Obligarea transformării acestor împrumuturi în aport permanent la capital poate descuraja asociații să mai finanțeze firmele, știind că nu-și vor mai putea recupera fondurile decât eventual prin dividende sau lichidare. Esențial, această măsură transferă integral riscul financiar către investitorii minoritari sau pasivi, care pierd statutul de creditori în favoarea celui de acționari, fără consimțământul lor expres.

• Blocarea recapitalizărilor flexibile și a modificărilor contabile minore: O conversie forțată nu aduce lichidități noi în firmă, ci doar modifică clasificarea datoriilor ca capital propriu. Astfel, această măsură are un efect preponderent contabil, „mașcând” indicatorii financiari, fără a aborda cauza subcapitalizării (lipsa de fonduri). Practic, firmele pot fi împiedicate să opteze pentru strategii de redresare adaptate situației lor, preferând soluții de conversii voluntare progresive, atragerea de investitori externi sau restructurarea datoriei, deoarece li se impune o regulă rigidă și obligatorie. CC Tax Advisory atrage atenția că această reglementare supra-reglementează guvernanța corporativă, un domeniu care ar trebui lăsat la latitudinea deciziilor acționarilor și administratorilor, nu forțat prin sancțiuni fiscale.

• Creșterea responsabilității și a incertitudinii pentru administratori și investitori: Pachetul fiscal propus transformă autoritatea fiscală (ANAF) într-un „polizist corporativ” care nu doar colectează taxe, ci și inițiază proceduri de insolvență și dizolvare. Propunerea prevede răspunderea solidară a administratorilor pentru anumite decizii financiare (de exemplu, neînregistrarea la timp a dividendelor intermediare și acordarea de împrumuturi către acționari), sancționând contravențiile cu amenzi. Un asemenea climat de presiune poate determina administratorii să ia decizii pripite, chiar dacă ele nu sunt cele optime pentru afacere. Investitorii minoritari pot fi afectați: dacă un acționar majoritar își convertește creanțele în acțiuni suplimentare, ceilalți asociați riscă diluarea participațiilor, ceea ce poate genera tensiuni și litigii privind drepturile lor.

Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory: „Nu este nevoie de măsuri drastice ca conversia forțată pentru a identifica și a corecta subcapitalizarea firmelor. Informațiile despre capitalul social și activul net există deja în bilanțurile depuse – trebuie doar folosite eficient. În loc să creăm noi obstacole pentru antreprenori, este mai simplu și mai corect să aplicăm legea existentă. Recapitalizarea companiilor trebuie încurajată, dar nu prin forță, ci prin stimulente și prin eliminarea cauzelor de decapitalizare.

CC Tax Advisory apreciază necesitatea de a consolida disciplina financiară și de a proteja creditorii (inclusiv statul) de firmele cronic subcapitalizate sau folosite în scopuri evazioniste. Cu toate acestea, considerăm că mijloacele propuse în pachetul fiscal sunt excesive. Conversia obligatorie a împrumuturilor în capital social reprezintă o intervenție dură în relațiile de afaceri private și poate crea mai multe probleme decât rezolvă.”