În contextul proiectului de lege pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, se impune clarificarea rolului și funcționării Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Măsurile de restructurare propuse urmăresc reducerea deficitului bugetar, însă se anticipează că nu vor conduce la îmbunătățirea indicatorilor macroeconomici, având în vedere că ASF nu beneficiază de resurse financiare directe din bugetul de stat. Dimpotrivă, ASF contribuie activ la buget, cu o estimare de 53,5 milioane lei în 2024 și până la 85 de milioane lei în 2025, reprezentând 33% din veniturile curente.

Aceste măsuri, potrivit comunicatului, prezintă riscul afectării funcțiilor fundamentale ale ASF: reglementare, autorizare, supraveghere și controlul pieței financiare non-bancare din România. Funcționarea piețelor respective, în contextul global, este complexă și interconectată, necesită o supraveghere constantă și independentă, atât în România, cât și la nivel european.

Cadrul normativ european a crescut recent, inclusiv în domenii ca reziliența digitală, sustenabilitate, inteligența artificială și activele digitale (exemplu, regulamentele MiCA, DORA și AI Act). Aceasta necesită o expertiză sporită la autoritățile de supraveghere naționale.

Reducția drastică a resurselor umane din ASF va afecta negativ capacitatea acesteia de a asigura stabilitatea pieței financiare non-bancare. Personalul ASF, în special, este preponderent specializat în domeniul supravegherii, nu în activități suport, ceea ce este caracteristic autorităților de reglementare din UE. Reducerea salarială estimată va afecta în mod direct specialiștii cu o expertiză vastă, esențială în gestionarea piețelor financiare complexe. Expertiza lor, adunată de-a lungul timpului, este fundamentul responsabilităților ASF.

Prin urmare, măsurile de restructurare amenință funcționarea internă a ASF, punând în pericol îndeplinirea obligațiilor legale și a standardelor europene, inclusiv în domeniul protecției investitorilor și al combaterii spălării banilor.

Preocupările ASF au fost exprimate și de autoritățile europene ale Sistemului European de Supraveghere Financiară (ESFS), într-o declarație adresată Ministerului de Finanțe al României în iulie 2025, insistând asupra importanței independenței ASF și a resurselor adecvate.

ASF își menține angajamentul de eficientizare și consolidare instituțională. Numărul de posturi a scăzut la 493 (comparativ cu 535 în 2023), un nivel similar cu cel de acum un deceniu. Veniturile individuale ale personalului au scăzut cu circa 20% în 2024.

ASF a inițiat un amplu proces de digitalizare instituțională, susținut de fonduri europene, care va optimiza activitatea instituției.

ASF și-a reiterat angajamentul pentru supraveghere profesionistă, independentă și conformă cu standardele europene. A prezentat amendamente la proiectul de lege pentru optimizarea instituțională, menținând capacitatea operațională necesară îndeplinirii atribuțiilor legale.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este instituția națională înființată în 2013, responsabilă de reglementarea și supravegherea piețelor de asigurări, pensii private și capital, grupând peste 10 milioane de participanți.

Proiectul de lege prevede reducerea posturilor de specialitate cu 10% și a celor din serviciile suport cu 30% în cadrul ASF, ANRE și ANCOM, până la 30 septembrie 2025. De asemenea, salariile și indemnizațiile întregului personal angajat vor fi reduse cu 30% până la acea dată.