„Prin acest pachet, ne propunem să remediem anomalii tolerate mult timp: firme inactive menţinute artificial în piaţă, datorii neacoperite amânate ani la rând, lipsa unor criterii moderne de risc fiscal, utilizarea abuzivă a instrumentelor fiscale destinate susţinerii afacerilor, netransformându-le în paravane pentru datorii nesfârşite, transferuri de firme cu datorii pentru a evita responsabilitatea sau tratamente fiscale privilegiate, nejustificat, pentru anumite societăţi. Toate aceste corecturi sunt necesare pentru eliminarea favorurilor nemeritate şi consolidarea disciplinei financiare. Nu dorim să îngreunăm viaţa antreprenorilor, ci dimpotrivă, să protejăm afacerile corecte din România. Să stabilim reguli mai clare, mai echitabile şi previzibile, astfel încât companiile oneste să se dezvolte într-un mediu concurenţial sănătos, iar investiţiile benefice pentru România să fie stimulate”, a declarat ministrul Finanţelor.

În acest context, ministrul a precizat că vor avea loc discuţii pe marginea propunerilor, începând de luni, pentru a se ajunge la cea mai bună variantă finală şi a se integra modificările tehnice necesare.

Ministrul a amintit că al doilea pachet de măsuri ia în considerare realitatea actuală: România are cel mai mare deficit bugetar din UE, cu o colectare fiscală redusă de aproximativ 27% din PIB, comparativ cu media europeană de peste 40%.

„La aceasta se adaugă evaziunea fiscală, cheltuieli publice excesive, o legislaţie depăşită şi lipsa încrederii în serviciile fiscale. Aceste discrepanţe afectează competitivitatea, investiţiile şi, în final, nivelul de trai. În acelaşi timp, afacerile corecte sunt dezavantajate de cei ce folosesc lacune pentru a evita obligaţiile, transferând povara pe umerii cetăţenilor cinstiţi”, a subliniat Alexandru Nazare.

Componenta fiscală a Pachetului 2 prevede modificări în taxarea companiilor multinaţionale. Impozitul pe cifra de afaceri aplicat companiilor cu afaceri peste 50 de milioane de euro va fi înlocuit cu o nouă taxă pe afilieri.

De asemenea, se modifică modul de estimare a eşalonărilor, reducându-se termenele pe diverse tipuri de eşalonări, inclusiv la restructurare. Totodată, va fi sancţionată penal transferul de acţiuni/părţi sociale dintr-o societate comercială cu răspundere limitată, în situaţii în care societatea are obligaţii bugetare neachitate, iar transferul se dovedeşte a fi realizat pentru a evita plata impozitelor.

Toate companiile vor fi obligate să aibă cont bancar, perioada de inactivitate a companiilor va fi potenţial limitată la un an, iar capitalul social minim pentru SRL-uri va fi majorat la 8.000 de lei.

Orice comerciant va trebui să ofere atât plăţi cash, cât şi opţiuni de plată electronică, eliminându-se plafonul de 50.000 de lei pentru plăţile cu carduri.

Ministerul mai propune majorarea impozitului pe acţiuni la bursa, la 2% şi 4%, în funcţie de durata de deţinere.

O altă măsură vizează o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro din afara Uniunii Europene.

Pentru persoanele fizice cu activităţi independente, plafonul maxim pentru CASS ar putea fi crescut până la 90 de salarii minime, pentru venituri realizate începând cu 2026.