Creșterea capitalului social minim la 8.000 de lei modifică semnificativ pragul de intrare în antreprenoriat. Într-o țară unde mulți antreprenori pornesc cu resurse limitate și compensă prin creativitate și adaptabilitate, această măsură poate descurajera exact segmentul economic cel mai important: persoanele cu idei inovatoare, dar cu bugete reduse.

Deși guvernul susține că scopul este responsabilizarea antreprenorilor și reducerea firmelor inactive, se observă că măsura va afecta negativ afacerile mici aflate la început. „În loc de obstacole, ar fi mai util un mediu stabil și acces facil la educație antreprenorială și finanțare”, remarcă o specialistă în afaceri.

Opinia antreprenorilor despre majorarea capitalului social la 8.000 lei

Anunțul privind creșterea capitalului social minim a generat reacții puternice în rândul antreprenorilor mici.
Pentru unii, măsura este o piedică inutilă pentru inițiativa privată:

„De ce să fim obligați? Statul ar trebui să faciliteze dezvoltarea, nu să o îngreuneze, în special pe segmentul micilor afaceri”, spune o membră a comunității de antreprenori.

Alții o consideră necesară pentru responsabilizarea mediului de afaceri:
„Nu înțeleg nemulțumirile. Statul nu ia nimic, doar obligă antreprenorii să aibă un capital minim la înființarea unei firme. Pentru România, unde apar și dispar multe companii, este o măsură care poate contribui la eficientizarea pieței”, opinează un alt participant.
Unii susțin că este pozitivă, deoarece un capital minim poate filtra afacerile speculative:

„Sunt multe firme care încep cu resurse foarte limitate și apoi se confruntă cu probleme. Capitalul social, deși formal, poate reprezenta o garanție de rezistență în primele luni. Astfel, suma de 8.000 lei pare rezonabilă, demonstrând capacitatea de a susține o afacere pentru cel puțin câteva luni, spre deosebire de capitalul inițial de 1 leu”, subliniază un membru al comunității.

Astfel, dezbaterea rămâne deschisă: unii văd majorarea ca o barieră, alții ca un pas către maturizarea economiei românești.

Ce reprezintă capitalul social?

În România, capitalul social minim obligatoriu a fost 200 lei din anii ‘90. În 2020, s-a redus la 1 leu, majoritatea firmelor nou înființate optând pentru acest minim.
Capitalul social este contribuția financiară a asociaților sau acționarilor la înființarea unei companii, fiind înscrisă în actul constitutiv și la Registrul Comerțului.

Funcțiile principale ale capitalului social:
Juridic: este condiție pentru înființarea firmei și garanție pentru creditori.
Economic: reprezintă resursele inițiale ale societății.
Proporțional: stabilește participarea și drepturile asociaților. De exemplu, cu un capital social de 1.000 lei împărțit între doi asociați, fiecare deține 50% din acțiuni.

Antreprenori sub presiune: taxe mai mari, investiții amânate și angajări blocate

Un sondaj recent al Grupului micilor antreprenori a relevat că 60% din antreprenorii mici sunt foarte afectați de creșterea taxelor, conducând la reducerea cheltuielilor și amânarea investițiilor. Doar un mic procent afirmă că activitatea lor nu este semnificativ afectată.
Privitor la perspectiva anului 2025, 53% dintre antreprenori descriu anul drept unul tensionat și imprevizibil, 23% îl văd tumultuos, iar 12% îl consideră mai bun decât 2024.

„Anul 2025 reprezintă un test de rezistență pentru micii antreprenori români. Creșterea taxelor, instabilitatea legislativă și lipsa clarității viitorului îi obligă la maximă precauție. Mulți își amână planurile de extindere, reduc personalul și se concentrează pe supraviețuire. Apare o nevoie crescută de consultanță și strategii pentru a naviga în acest climat economic.”

Grupul Micilor Antreprenori din România este o comunitate activă de suport pentru antreprenorii români.