„Situația incapacității de plată nu a fost luată în considerare. România dispune de o rezervă suficient de mare la Banca Națională, ceea ce asigură stabilitate financiară și încredere pe piețele internaționale. Pachetul fiscal inițial a readus România în zona de încredere necesară pentru funcționare. Fără măsurile analizate și aprobate în ianuarie-februarie, nu ne vom apropia de un deficit de 7%”, a declarat Barna Tanczos, la Antena 3 CNN.
Conform bugetului aprobat, un deficit de 7% impunea reduceri semnificative de cheltuieli la diverse ministere, reforme în sistemul de beneficii sociale și în domeniul sănătății, inclusiv o reorganizare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe baze solide, a precizat vicepremierul.
„Este nevoie ca milioane de cetățeni care primesc servicii medicale să plătească o asigurare medicală. CASS-ul trebuie aplicat la pensiile peste 3.000 de lei și altor categorii anterior exceptate. Principiul asigurării de sănătate trebuie respectat: cine plătește, beneficiază. Studenții, copiii, persoanele cu diabet, cancer sau afecțiuni cardiovasculare, aflate în programe de îngrijire, vor fi exceptați”, a menționat Barna.
Reforme necesare și la nivelul administrațiilor locale
Vicepremierul a subliniat necesitatea unor reforme și la nivelul administrațiilor locale. Este nevoie de o reevaluare a sistemului de colectare a impozitelor locale, a modului de impunere și a modalităților de executare a măsurilor împotriva celor care nu plătesc. Precizarea modului de comportare al primarilor și a instrumentelor necesare pentru echilibrarea bugetelor locale este crucială.
„În nicio localitate nu este acceptabil ca un contribuabil, fie persoană fizică, fie juridică, să fie exonerat de la plata impozitelor doar pentru că sprijină primăria sau alte organizații locale. E nevoie de rigoare și disciplină la nivel local, la fel ca și la nivel central”, a subliniat Barna.
Motivul taxării în etape, de la cetățeni la instituții
Barna a explicat motivarea implementării unei strategii de taxare etapizate.
„Presiunea din partea Uniunii Europene a contat decisiv. Primele pachete de măsuri au fost prezentate Comisiei Europene, care a arătat clar impacientirea privind atitudinea financiară a României. România trebuia să demonstreze un angajament clar față de echilibrul bugetar, diferit de cel din 2023-2024. Un calendar strict a obligat Guvernul să prezinte un pachet de măsuri prompt, prin asumarea răspunderii, pentru a fi aprobat de Parlament până pe 8 iulie. Acest pachet inițial solicită o mai mare contribuție decât reducerile din companiile de stat, din salariile parlamentarilor sau din alte categorii. Eliminarea privilegiilor a fost preocuparea prioritară. În pachetul 2 vor fi abordate și situatii de beneficiari ai unor salarii foarte mari, inclusiv instituțiile autofinanțate, unde salariile sunt semnificativ peste media, uneori apropiate de mii de euro.” , a explicat vicepremierul cu responsabilități fiscale.
Măsuri suplimentare în acest sens vor fi prezentate în pachetul următor.
De ce pensionarii și părinții în concediu parental au fost prima țintă a măsurilor?
Întrebat despre prioritizarea măsurilor pentru pensionari și părinții în concediu parental, vicepremierul a explicat că pachetul doi va aborda și alte probleme, promițând că aceste măsuri vor fi aplicate până la sfârșitul lunii iulie.
„Până la sfârșitul lunii iulie, aceste noi măsuri vor fi aprobate de Parlament, completând cele trei pachete planificate. Vom avea un sistem mai eficient, mai puțin costisitor, cu mai multe resurse pentru investiții și dezvoltare economică. Echilibrul economic trebuie asigurat prin stimularea investițiilor și a puterii de cumpărare, evitându-se spirala de scădere economică.”, a concluzionat Barna.
Situația negocierilor privind TVA
Întrebat despre discuțiile dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan privind TVA, Barna a răspuns că Dan a insistat asupra evitării majorării TVA. Pachetul inițial prezentat Comisiei Europene nu a fost suficient pentru a obține acceptare, fapt ce a determinat recomandarea unei creșteri a TVA-ului. România risca să piardă fonduri europene din cauza neimplementării unor măsuri corective.
Articolul aparține sursei Mediafax.









Lasă un răspuns