Franţa se confruntă cu reduceri bugetare semnificative

Franța anunță tăieri de 40 de miliarde de euro pentru a stăvili creșterea deficitului bugetar, cu o excepție: creşterea alocării pentru apărare. Opoziția amenință cu moțiune de cenzură.

Premierul francez François Bayrou a anunțat marți un pachet de reduceri bugetare, o măsură necesară pentru a contracara deteriorarea finanţelor publice într-o economie afectată de ani de crize şi cheltuieli excesive.

Pentru a câştiga din nou încrederea pieţelor financiare şi a agenţiilor de rating, guvernul caută să limiteze cheltuielile, în contextul creşterii dobânzilor la datoria publică, ce riscă să devină o povară majoră pentru buget. Planul prevede reducerea deficitului bugetar de la 5,4% din PIB în 2024 la 4,6% până în 2026, cu scopul final de a atinge pragul de 3% impus de Uniunea Europeană până în 2029.

Opoziția declară că va depune o moţiune de cenzură dacă măsurile vor fi considerate prea dure.

Macron avertizează parlamentul: fără moţiuni de cenzură!

„Este responsabilitatea guvernului să aloce fondurile necesare la timp, pentru a continua inovările şi producţia”, a declarat președintele Emmanuel Macron, după anunțarea creșterii alocării pentru apărare. El a avertizat parlamentarii să nu depună o nouă moțiune de cenzură, subliniind că cea din decembrie a întârziat adoptarea bugetului și a afectat planurile de modernizare a armatei.

Bayrou, un lider centrist cunoscut pentru abordarea sa riguroasă a deficitului, a transmis francezilor că „sacrificiile generalizate sunt inevitabile”. Deși bugetul pentru apărare va crește, majoritatea cheltuielilor sociale vor fi înghețate, iar unele scutiri fiscale vor fi limitate.

Pachetul de austeritate, contestat de opoziţie

Partidele de stânga critică drastic reducerile de pe zona asistenţei sociale, în timp ce extrema dreaptă avertizează că înghețarea cheltuielilor este nedreaptă și riscă să declanşeze reacţii puternice împotriva guvernului.

Dacă nu va reuși să câştige sprijinul sau toleranţa opoziţiei, premierul Bayrou riscă să aibă aceeaşi soartă ca şi predecesorul său, demis prin moţiune de cenzură în decembrie, în urma eşecului bugetului pentru 2025.

Pentru Macron, care se află în ultimii doi ani ai celui de-al doilea mandat, situaţia actuală pune în pericol moştenirea politică promisă încă din 2017, când a fost ales cu mesajul de a moderniza economia franceză şi de a pune capăt polarizării dintre stânga şi dreapta.

Realitatea însă a fost diferită. Crizele succesive, de la protestele sociale la pandemia COVID-19 şi inflaţia accelerată, au subminat promisiunile de reformă şi au menţinut Franţa pe drumul cheltuielilor mari.