Premierul Ilie Bolojan a declarat că România trebuie să ia măsuri decisive pentru a reduce risipa din sistemul de sănătate. El a subliniat că cheltuielile dedicate sănătății au crescut îngrijorător, fără o ameliorare semnificativă a serviciilor pentru pacienți.

„Este necesară o reformă substantială în domeniul sănătății”, a afirmat Bolojan. Cheltuielile din acest sector au ajuns la 16% din bugetul general consolidat, un nivel similar perioadei de pandemie, în timp ce satisfacția populației nu a crescut.

„Cheltuielile asigurătorilor de sănătate au crescut alarmant”

Premierul a evidențiat o creștere accelerată a cheltuielilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în ultimii ani. Cheltuielile au crescut de la 49 de miliarde de lei în 2021 la o estimare de 77 de miliarde de lei în vara lui 2025.

Pentru încheierea anului, se estimează că sunt necesare încă 14 miliarde de lei. De asemenea, din martie, plata către sistemul de sănătate se limitează la salariile personalului medical, în rest cumulându-se întârzieri importante.

Bolojan a explicat că problema nu este lipsa resurselor, ci modul ineficient de alocare a fondurilor.

„Salariile ocupă peste 90% din cheltuielile spitalelor. Ce rămâne pentru satisfacția pacienților?”, a întrebat retoric premierul.

O pondere disproporționată între medicamentele scumpe și cele eficiente

Șeful Guvernului a criticat și „optimizările artificiale” ale indicilor de complexitate a cazurilor medicale, care includ diagnostice suplimentare doar pentru a crește sumele decontate de CNAS.

„Nu mai mult performanță, ci strategii de maximizare a decontărilor”, a subliniat Bolojan.

În ceea ce privește tratamentele, premierul a atras atenția asupra ponderii exagerate a medicamentelor inovatoare, foarte scumpe, în detrimentul medicamentelor generice, eficace în peste 90% din cazuri.

„România este printre puținele țări unde medicamentele inovatoare au o pondere prea mare. Aceasta nu este regula, ci excepția.”

„Dacă nu se reglementează echilibrul, se vor continua cheltuielile excesive fără un impact real asupra stării de sănătate a populației”, a avertizat Bolojan.

Alte exemple de ineficiență: Selecția șefilor de secție și supraprescrieri

În rândul exemplelor de ineficiență, Bolojan a menționat numirea șefilor de secție de către facultăți, și nu de către managerii spitalelor. De asemenea, a vorbit despre limitările artificiale ale sporurilor salariale, supraprescrierea analizelor paraclinice și externalizarea acestora către sectorul privat.

„Ministerul Sănătății, CNAS-ul și direcțiile de sănătate publică trebuie să devină regulatori reali, și nu spectatori. Altfel, nu putem susține acest sistem”, a concluzionat Bolojan.

Guvernul va implementa măsuri pentru a responsabiliza financiar unitățile sanitare și va lega alocarea bugetară de performanță, transparență, și eficiență.