„Pachetul fiscal preconizează creșteri semnificative ale veniturilor în 2025, estimându-se la aproximativ 9,5 miliarde de lei. Cheltuielile, însă, vor fi mult mai mici, la 1,2 miliarde de lei, cu economii suplimentare generate de plafonarea compensațiilor pentru condiții periculoase. Rezultatul final pentru 2025 este de 10,75 miliarde de lei. Pentru anul 2026, veniturile proiectate sunt de 35 de miliarde de lei, iar cheltuielile de 57 de miliarde. Este important să se țină cont că această cifră include prevederile Ordonanței trenuleț, incluzând și înghețarea salariilor, pensiilor și a altor drepturi conexe.”, a declarat Alexandru Nazare.

El a subliniat introducerea a două elemente noi legate de responsabilitatea bugetară: prezentarea execuției bugetului în Parlament de către Prim-ministru și Ministrul Finanțelor.

„Prim-ministrul va prezenta un raport privind starea economiei, inclusiv execuția bugetară a anului precedent, până la sfârșitul lunii martie. Ministrul Finanțelor, la rândul său, va prezenta un raport similar până la sfârșitul lunii mai, oferind detalii despre execuția financiară și starea economiei naționale. Această practică va asigura o analiză detaliată a execuției bugetare anterioare, permițând o evaluare mai precisă a riscurilor de nesustenabilitate înainte de adoptarea bugetelor viitoare. Este un pas crucial în direcția adaptării metodologiei de elaborare a bugetului”, a explicat Alexandru Nazare.

În cadrul conferinței, Ministrul Finanțelor a prezentat o analiză a evoluției cheltuielilor în ultimii cinci ani, care au înregistrat o majorare de 43%.

„Cheltuielile din bugetul general consolidat au crescut de la 459 miliarde de lei în 2021 la 831 miliarde de lei în prezent, o creștere de 43%. Deficitul bugetar în 2021 a fost de 79 de miliarde de lei (6,7% din PIB), atingând 176 de miliarde de lei în 2025. Cheltuielile cu personalul au crescut de la 111 miliarde de lei în 2021 la 172 miliarde în prezent, iar cele cu pensiile de la 110 miliarde la 190 miliarde în 2025. Același trend se observă și la cheltuielile cu bunuri și servicii, de la 64 miliarde în 2021 la 97 miliarde în 2025. Numărul de posturi ocupate a crescut de la 1.262.000 la 1.305.000 persoane. Datoria publică, la rândul său, a crescut de la 576 miliarde de lei în 2021 la peste 1.100 miliarde de lei în prezent, reprezentând 58% din PIB.”, a spus Alexandru Nazare.

Ministrul a menționat că România se află de cinci ani în procedura deficitului excesiv, iar eforturi majore vor fi necesare în următorii cinci ani pentru ieșirea din această situație.

„Atâta vreme cât ne aflăm în această procedură, capacitatea noastră de negociere la Bruxelles este semnificativ redusă. Această situație afectează negocierea altor obiective economice și financiare. Din cauza dificultăților de negociere, planurile bugetare sunt vulnerabile, ceea ce afectează în cele din urmă performanța economică”, a afirmat Alexandru Nazare.

Ministrul a precizat că acest pachet fiscal împiedică suspendarea fondurilor europene și menține România în categoria de economii recomandate pentru investiții, deschizând calea negocierii împrumuturilor din PNRR.

„Semnalele pozitive generate de adoptarea pachetului nostru vor influența agențiile de rating și finanțatorii internaționali. Acest lucru se vede deja în licitațiile care sunt în curs”, a subliniat Ministrul Finanțelor.

În ceea ce privește structura pachetului fiscal, reajustarea cotelor de TVA va aduce un plus de 6 miliarde de lei la încasări în 2025. Creşterea accizelor va genera 1 miliard de lei în 2025 şi 3,5 miliarde în 2026. Plafonarea CASS la pensii la 3.000 de lei va aduce 1,38 miliarde de lei în 2025 și peste 4 miliarde de lei în 2026. Alte elemente includ majorarea impozitului suplimentar pentru sistemul bancar, o creștere a taxelor de autorizare pentru jocurile de noroc, și modificări ale cotelor de impozit pe dividende. Aceste măsuri vor avea un impact considerabil în îmbunătățirea situației economice a țării.

Ministrul Finanțelor a prezentat joi un proiect de lege care cuprinde măsuri fiscale, incluzând majorarea TVA, accizelor, impozitului pe dividende, introducerea unui impozit suplimentar pentru bănci, și modificări cu privire la taxarea jocurilor de noroc și contribuția la pensii.