Analiza Confederației Patronale Concordia, care reunește peste 3.900 de companii de toate dimensiunile, inclusiv bănci, reprezentând peste 30% din Produsul Intern Brut (PIB) al României și peste 450.000 de angajați, abordează perspectivele economice actuale ale țării.

Riscul unei alte decade pierdute

Autor: Iulian Lolea, macroeconomist Confederația Patronală Concordia

Deficitul bugetar al României, care nu mai este doar un indicator statistic, a devenit o realitate îngrijorătoare pentru investitori și o problemă majoră pentru dezvoltarea economică a țării. În condițiile actuale, când capitalul internațional este mai circumspect, România riscă să piardă încrederea pieței și șansa unei dezvoltări durabile.

La sfârșitul lunii mai 2025, deficitul bugetului public aproape egalează nivelul din anul anterior. Situația este și mai alarmantă dacă luăm în considerare rezultatul din 2024, care a atins un procent din PIB similar celui din 2020, anul pandemiei. Diferența este că, de această dată, nu există o criză sanitară globală care să justifice aceste cifre.

Cifrele evidențiază o problemă

Evoluția deficitului public cumulat pentru România prezintă o traiectorie îngrijorătoare, cu cauze mai degrabă politice decât economice. O performanță slabă, cum este deficitul bugetar de 8,65% din PIB în 2024, nu se datorează unei noi crize.

Evoluția deficitului public cumulat în România (2020-2025)

Cheltuielile angajate în 2024 nu au fost temporare. Ele afectează astăzi bugetul, transformându-l într-o povară structurală. Chiar și după majorările taxelor și impozitelor din ultimii doi ani, România rămâne pe o traiectorie nesustenabilă.

Ponderea veniturilor fiscale în PIB a ajuns, la sfârșitul anului 2024, aproape de nivelul din 2015, cel mai înalt din ultimul deceniu. Însă, efortul fiscal suplimentar nu a compensat creșterea accelerată a cheltuielilor.

Evoluția veniturilor curente și a veniturilor din impozite, taxe și contribuții (% din PIB)

Presiunea pe cheltuieli: o spirală periculoasă

Crescere rapidă a cheltuielilor publice, în special salarii și pensii, depășește inflația și capacitatea reală a bugetului. Continuarea acestei tendințe devine imposibilă.

Soluțiile posibile sunt dificile și timpul pentru implementarea lor este limitat. Măsurile vor afecta categorii largi de populație:

– reducerea sporurilor și beneficiilor din sectorul public;

– creșterea poverii fiscale pentru mediul de afaceri;

– ajustări la pensiile existente, posibilă majorare a TVA-ului.

Aceste măsuri reprezintă o redistribuire forțată a costurilor.

Situația actuală pune în discuție capacitatea de dezvoltare a economiei românești. Creșterea economică a fost aproape inexistentă, consumul privat scade, iar industria se luptă de doi ani. Aceste măsuri pot fi însă doar soluții temporare. Există riscul ca la următoarele alegeri să asistăm la aceleași promisiuni nesustenabile.

Momentul adevărului

România a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ultimii 10-15 ani. Însă, instabilitatea fiscală și imprevizibilitatea politicilor publice amenință aceste progrese.

Economia românească a dovedit reziliență, dar există un prag. Situația actuală este o răscruce: România poate alege reforme pentru a câștiga credibilitate sau poate continua pe calea promisiunilor nesustenabile.

Investitorii sunt atenți la acțiunile concrete, nu la promisiuni. Timpul pentru demonstrație este limitat.

România riscă să plătească prețul unei alte generații pentru decizii fiscale iresponsabile. Investitorii conștientizează acest pericol.

România trebuie să evite situația unei decade pierdute. Momentul reformelor fiscale este acum.