Potrivit datelor Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), România a beneficiat de o alocare de 28,5 miliarde de euro pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Din această sumă, 13,6 miliarde euro sunt sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.

„Comisia Europeană, împreună cu echipele de la ministere și cu echipa MIPE, au început discuții preliminare pentru a evalua proiectele fezabile de implementat până la sfârșitul anului 2026. În prezent, există un număr de investiții, echivalent cu 7,8 miliarde de euro, care prezintă incertitudini privind implementarea. Aceste proiecte includ zone precum educație (școli), sănătate (spitale), infrastructură rutieră (autostrăzi), feroviară, socială, locuințe pentru tineri, dezvoltare întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și sector privat, precum și proiecte de împădurire. Practic, o parte semnificativă din capitolele cheie ale PNRR prezintă riscuri de ajustare”, a declarat Dragoș Pîslaru într-o conferință de presă.

El a evidențiat că „21 de miliarde de euro din cei 28,5 miliarde de euro pot fi recuperați, realist, în acest moment”

„Este important faptul că 21 de miliarde de euro din cei 28,5 miliarde de euro pot fi salvați, realist, acum. Optimist, mandatul meu este să recâștigăm credibilitatea la Comisia Europeană, să colaborăm strâns cu colegii de la ministere pentru a identifica și implementa soluții. Sperăm să putem profita de eventuale flexibilizări ale PNRR, inclusiv prin instrumente financiare inovatoare. O soluție sugerată este injectarea de capital în Banca pentru Investiții și Dezvoltare a României (BIDR) pentru finanțarea mai ample a proiectelor importante pentru societate. Am susținut integrarea instrumentelor financiare în PNRR și sunt dezamăgit de progresul limitat în acest sens. Sunt însă optimist că putem implementa soluții, în această ultimă etapă. Sunt mai multe soluții, care ar putea îmbunătăți capacitatea României de absorbție a fondurilor. Prin urmare, accentuez importanța recuperării a 21 de miliarde din cei 28,5 miliarde euro”, a adăugat Dragoș Pîslaru.

Potrivit ministrului, în această primăvară și vară, Comisia Europeană a solicitat clarificări privind implementarea investițiilor din PNRR, având în vedere că progresele fizice în anumite proiecte sunt slabe sau absente.

„În mod realist, suntem determinați să nu pierdem niciun euro din fondurile nerambursabile. Putem finaliza implementarea a 13,5 miliarde euro de granturi, având suficiente proiecte mature. Pentru împrumuturi, pierderea fondurilor ar ridica probleme de acoperire a datoriilor publice. Pe granturi, lipsa implementării ar însemna pierderea oportunităților de dezvoltare. În prezent, 8 miliarde de euro din împrumuturi sunt sprijinite prin proiecte mature”, a adăugat ministrul.

România a înregistrat o pierdere de 10,77 milioane de euro la Cererea de plată numărul 2, a subliniat ministrul.

„Pierderea a 10,77 milioane de euro la Cererea de plată numărul 2 este un aspect important, dar adesea neglijat. Este vorba despre probleme legate de contracte pentru proiecte de energie, hidrogen și stocare a energiei; întârzieri cronice în livrarea documentației. Cererea de plată numărul 3 a fost depusă pe 15 decembrie 2023, dar și ea a întâmpinat dificultăți. Inițial, România avea un plan pentru 10 Cereri de plată, ulterior reduse la 8 datorită întârzierilor și renegocierii. Cu un an înainte de finalizarea PNRR, Cererea de plată numărul 3 este depusă, dar și ea doar parțial acceptată și plătită ”, a mai spus ministrul.