Mediafax

„Nu am urmărit funcția de ministru, ci un angajament pentru un mandat, abandonând activități importante la Cluj-Napoca, fiind solicitat să contribui într-o situație dificilă pentru țară. Așadar, la finalul primului mandat, mi-am dorit și eram pregătit să revin în Cluj-Napoca. Acest al doilea mandat a apărut, de asemenea, fără a fi căutat, ca o obligație legată de asumarea Raportului QX ca reformă majoră în educație și cercetare, iar probabil că, în calitate de autor, sunt cel mai potrivit pentru implementarea sa. Nu în ultimul rând, la invitația premierului și a partidului, m-am simțit obligat să combat criza prin care trece țara, și am văzut o oportunitate rară de a normaliza aspecte ce stagnează de mult timp în sistemul nostru de educație și cercetare”, declară marți seara Daniel David.

David, un tehnocrat susținut de partid în al doilea mandat

„Nu credeam că poate exista o situație mai complexă decât cea din primul mandat, mai ales că instabilitatea politică a fost depășită. Eram optimist în timp ce întocmeam Programul de Guvernare pentru educație și cercetare (2025-2028). Optimismul s-a transformat acum într-un realism îngrijorat, privind deciziile economico-financiare legate de educație și cercetare. Da, țara este în criză, iar dacă nu procedăm corect, ne vom bloca”, adaugă ministrul Educației.

El precizează că obiectivele și reformele pentru acest mandat sunt cele din Programul de Guvernare, cu accent pe educație și cercetare.

„În componenta academică (educație-cercetare), reformele se bazează pe Raportul QX. Aspectele practice vor fi discutate cu experții în domeniu și cu actorii din sectorul educațional și de cercetare. Sunt convins că vom găsi împreună cele mai bune soluții, chiar și dacă vor exista dezbateri aprinse, ajungând la soluții larg acceptate, modernizând sistemul în beneficiul tuturor”, explică Daniel David.

David: Nu sunt prevăzute disponibilizări în educație și cercetare

Referitor la componenta economico-financiară, ministrul precizează: „Pe termen scurt, nu avem planuri de disponibilizare în educație și cercetare, ceea ce înseamnă că nu vom suspenda contractele de muncă și nu vom modifica salariile. Pe termen mediu, legislația salarială trebuie să plaseze salariul mediu brut al debutanților ca punct de plecare în sectorul educațional, pozițiile CSI și CSII fiind similare cu cele ale profesorilor. Acest aspect a fost inclus în diverse norme legale și chiar în Programul de Guvernare. Pe termen lung, obiectivul este atingerea unui procent de 1% din PIB pentru cercetare și 15% din bugetul general consolidat (cheltuieli) pentru educație, cel târziu până în 2030”.

România aloca o mare parte a deficitului bugetar pentru burse, afirmă David

Pentru a asigura toate acestea, „trebuie să ne asumăm dificile optimizări ale sistemului”.

Creșterea consistentă a burselor în ultimii ani este nesustenabilă, remarcă ministrul: „Consider că inițiativa era bună, dar nu este durabilă. Dispunem de una dintre cele mai generoase sisteme europene de burse, fără a fi o putere economică mondială sau a demonstra un impact clar. Mai important, în această criză, nu ne mai permitem financiar această situație! De exemplu, cheltuielile anuale cu bursele ating aproape 7 miliarde de lei, adică aproape o pătrime din deficitul bugetar. Mai mult, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare-inovare din țară sunt vizibil reduse”.

Vor fi păstrate doar două categorii de burse: bursele sociale, pentru incluziune socială, inclusiv pentru mame tinere, și bursele de merit, pentru maxim 15% din elevi, cu o notă minimă de 9. După o reorganizare a concursurilor, premiile pentru câștigători vor fi majorate.

Bursele vor fi acordate doar în timpul procesului educațional.

Bursele sociale vor fi acordate prin instituțiile locale de asistență socială, potrivit unei metodologii elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, profesorii și instituțiile respective concentrându-se pe educație.

Posibile modificări ale normei didactice

„Norma didactică. Voi propune creșterea valorilor stabilite legal cu maximum 2 ore, în funcție de factori variabili (fragmentări, mediul de lucru, vechimea, numărul de copii cu CES din clasă), care vor fi discutate cu partenerii sociali. Reducerea orelor din norma didactică se poate face din timpul nedidactic. Degrevările pentru funcții de conducere vor fi de circa 30%, diferențiate după responsabilități, și de regulă vor fi incompatibile cu plata la oră. Plata la oră se va baza pe orele totale de lucru (40 de ore pe săptămână), astfel încât o oră la plata la oră să nu depășească valoarea unei ore din normă. În învățământul superior, limita de 16 ore echivalente va crește la 18, pentru a facilita participarea universităților la bugetul alocat.”

Posibile modificări privind numărul de elevi pe clasă

Vor fi ajustate, în limitele psihopedagogice și administrative, numărul minim și maxim de elevi într-o clasă. De asemenea, numărul minim de elevi pentru personalitatea juridică a unei unități educaționale rurale va fi mărit.

„Sunt pregătit să fiu un ministru care face sacrificii, acceptând criticile, atât cele nedrepte cât și cele justificate, pentru binele comun pe termen mediu și lung. Nu vă invit să faceți la fel, ci sper să fim cât mai mulți parte a soluțiilor, nu a problemelor. Modificările propuse sunt rezonabile în situații de criză (și unele erau necesare chiar în normalitate). Înțeleg că, emoțional, nu se poate fi întotdeauna mulțumit de măsurile din criză”, susține Daniel David.

În mod simbolic, va renunța lunar la 25% din salariul său ministerial, pentru a direcționa acești bani către burse de merit și burse sociale.

Articolul Daniel David, cu privire la burse: Creșterea din ultimii ani nu mai este susținută apare prima dată în Mediafax.