În zona euro, raportul deficitului bugetar/PIB a scăzut de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024, iar în UE, de la 3,5% la 3,2%. În zona euro, ponderea datoriei publice în PIB a crescut ușor, de la 87,3% la finalul lui 2023, la 87,4% la finalul lui 2024, iar în UE, de la 80,8% la 81,0%.

În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au înregistrat un deficit. Cele mai mari deficite au fost în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). 12 state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB, a anunțat Eurostat.

La finalul anului 2024, cele mai mici ponderi ale datoriei publice în raport cu PIB-ul au fost înregistrate în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Douăsprezece state membre au avut ponderi ale datoriei publice peste 60% din PIB, cele mai mari fiind în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).

În 2024, cheltuielile guvernamentale în zona euro au reprezentat 49,6% din PIB, iar veniturile guvernamentale, 46,5%. În UE, respectivele cifre au fost de 49,2% și 46,0%. Indicatorii veniturilor și cheltuielilor guvernamentale au crescut atât în zona euro, cât și în UE, comparativ cu anul 2023.

Anterior, Ministerul Finanțelor a anunțat un deficit de 8,65% din PIB, calculat în termeni cash, pentru uz intern.

Necesitatea de a reduce deficitul

Surse autorizate au declarat că guvernul ar putea implementa o serie de măsuri care vizează reducerea deficitului bugetar, inclusiv o majorare a TVA și a altor impozite.

Potrivit unor surse oficiale, din luna iunie 2025, guvernul ar putea fi obligat să aplice măsuri stricte pentru reducerea deficitului bugetar, sub presiunea Comisiei Europene și a contextului fiscal intern.

Se iau în considerare două scenarii principale: fie o modificare a echipei de conducere pentru a implementa măsurile, fie o schimbare completă a guvernului, posibil prin includerea unui nou partener politic.

Printre măsurile luate în calcul se numără:

– creșterea TVA cu cel puțin 2%;

– majorarea taxelor, mai ales a celor pe muncă;

– diminuarea cheltuielilor bugetare;

– reorganizări în sectorul public, cu reduceri de personal.

De asemenea, nu se exclude colaborarea cu Fondul Monetar Internațional, dacă guvernul nu reușește să reducă deficitul cu 2% din PIB.