Pentru a accelera absorbția fondurilor, se propune digitalizarea procedurilor de evaluare, verificare și autorizare, reducând timpul și resursele umane alocate. Fondurile neabsorbite vor fi redirecționate către priorități strategice, inclusiv proiecte nefinanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Fluxurile financiare și procedurale vor fi adaptate la noile cerințe de raportare și monitorizare, iar apelurile și ghidurile pentru solicitanți vor fi simplificate, eliminând cerințele redundante.

Ministerul Energiei și Industriei propune un sistem național de alertă timpurie pentru proiectele cu risc de întârziere. Se va crea un mecanism accelerat pentru evaluarea și contractarea proiectelor viabile, în special în domenii prioritare precum transportul verde, digital sau strategice.

În privința Fondului pentru Tranziție Justă, se caută să se evite pierderea creditelor alocate pentru anul 2026 și se va accelera implementarea proiectelor de modernizare și tranziție justă în județele eligibile – Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Galați și Prahova.

„Principalele acțiuni includ: consultarea partenerilor locali și actualizarea planurilor de tranziție justă pentru cele șase județe, luând în calcul noile date și gradul de maturitate al proiectelor; deblocarea implementării programului și crearea unui plan de acțiuni pentru a evita pierderea fondurilor alocate; identificarea unui portofoliu de proiecte pentru a fi incluse în finanțare, prevenind pierderi de peste 700 de milioane de euro pentru anul 2026; pregătirea și lansarea implementării proiectelor aferente STEP (Platforma Tehnologiilor strategice pentru Europa)”, se arată în document.

Pentru noul instrument european de finanțare, Fondul Social pentru Climă (FSC), se va transmite rapid către Comisia Europeană prima versiune a Planului Național Social pentru Climă (PNSC) și se va schița un calendar pentru implementarea FSC.

Însă, se impun anumite condiții prealabile pentru aprobarea planului de către Comisia Europeană: transpunerea Directivei ETS2 în legislația națională, având ca referință Hotărârea de Guvern 780/2026 și legislația secundară; transpunerea Directivei UE 2023/1791 privind eficiența energetică, pentru a corela definiția sărăciei energetice cu prevederile FSC și elaborarea Planului Național de Renovare a Clădirilor, corespunzător indicatorilor PNSC și aprobării Planului Național Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC), în versiunea revizuită.

Documentul prevede și pregătirea perioadei de programare a Cadrului Financiar Multianual 2028-2035, implicând România activ în negocierile europene pentru ca Politica de Coeziune să rămână principalul instrument de investiții structurale care combate inegalitățile din Uniune.

De asemenea, se vizează și reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate, indiferent de sursa de finanțare, unificarea sistemelor de raportare a performanței pentru toate programele europene și publicarea lunară a gradului de absorbție pentru PNRR, Politica de Coeziune și Fondul Social pentru Climă.

Ministerul Energiei și Industriei urmărește facilitarea accesului pentru mediul privat prin redimensionarea programelor de sprijin, creând instrumente sau fonduri de investiții.