România nu a implementat măsuri suficiente pentru a corecta deficitul bugetar, potrivit Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN). Această constatare, rezultată din reuniunea de vineri de la Luxemburg, deschide drumul spre noi acțiuni, inclusiv potențiale sancțiuni, dacă deficiențele nu sunt corectate rapid.

Un oficial de la Ministerul Finanțelor a declarat că, în absența unor măsuri eficiente pentru creșterea veniturilor, România trebuie să reducă ritmul de creștere a cheltuielilor. Astfel, creșterea cheltuielilor nete va fi limitată la 2,8% în 2025 și la 2,6% în 2026, urmând o tendință similară cu planurile structurale existente. Această reducere vizează cheltuielile totale, scăzând dobânzile și cheltuielile pentru fonduri europene.

Această ajustare în tendința cheltuielilor nete are ca obiectiv atingerea unui deficit fiscal sub 3% din PIB până la sfârșitul anului 2030 și 2031. O soluționare rapidă a problemelor presupune o corecție mai accentuată a cheltuielilor, astfel încât impactul final să fie similar.

Potrivit oficialului, o rezolvare promptă a problemei reduce necesitatea de ajustări mari ulterior. Exemplele prezentate arată că, cu cât se întârzie implementarea măsurilor, cu atât mai mari trebuie să fie ajustările necesare pentru atingerea aceleași economii.

Referitor la eventualele retrogradări ale ratingului de investiții, oficialul consideră dificil de prezis evoluțiile, subliniind importanța implementării măsurilor de consolidare fiscală pentru a stimula încrederea piețelor și a agențiilor de rating.

ECOFIN a demarat procedura de deficit excesiv împotriva României în aprilie 2020, subliniind că România continuă să înregistreze deficite publice semnificative, depășind pragul de 3% din PIB. Critica este că răspunsul la recomandările de la începutul anului 2025 a fost insuficient, ceea ce îngreunează corectarea deficitului până în 2030.

În ianuarie 2025, ECOFIN a aprobat un plan bugetar-structural pentru România, acceptând o cale de ajustare pe 7 ani și reformele propuse. Potrivit unui ministru al Finanțelor de la acea vreme, planul vizează stabilizarea datoriei publice și reducerea deficitului bugetar la sub 3% din PIB până în 2031.

România a primit recomandări pentru menținerea cheltuielilor în limitele stabilite. Totodată, s-a solicitat încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030. Țara a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB, iar în primele patru luni ale anului 2025 deficitul s-a situat la 2,95% din PIB.