Fauna piscicolă a Târnavei Mică este grav afectată, probabil dispărută, din cauza poluării cu sare.

Un studiu recent, realizat de experți independenți, evidențiază dispariția aproape totală a vieții acvatice de pe întregul curs al râului Târnava Mică, după o creștere substanțială a concentrației de sare, începând din 10 iunie 2025. Studiul avertizează că comunitățile de nevertebrate macrozoobentice sunt și ele grav afectate. „Evoluția concentrației de sare este dinamică. Uneori se încearcă evitarea pătrunderii acesteia în rețeaua hidrografică, alteori se încearcă diluarea apei din Târnava Mică. Din păcate, daunele aduse vieții sălbatice sunt deja ireversibile,” se arată în document.

Conform studiului, o concentrație de sare cuprinsă între 7 și 15 grame la litru poate fi letală pentru pești dacă aceștia sunt expuși mult timp fără adăpost. Pe termen lung, chiar concentrații mai mici pot afecta ihtiofauna.

Dezastru ecologic: Miile de pești morți de-a lungul Târnavei Mică. Salinitate periculoasă în trei cursuri de apă.

Scurgerea apei saline din minele din zona Praid a provocat un dezastru ecologic, ducând la moartea a sute de mii de pești pe zeci de kilometri în aval.

15 iunie 2025, 18:30

Studiul mai menționează că o concentrație de 5 grame de sare la litru în râul Corund și Târnava Mică poate duce la o poluare semnificativă a apelor subterane din zonele agricole aflate de-a lungul acestor cursuri de apă. Aceasta depășește, deja, limita de toleranță pentru majoritatea plantelor și arborilor.

Seceta agravează problema

Experții avertizează că seceta poate agrava situația, prin evaporarea apei subterane și concentrare ulterioară a sării din sol.

În document se arată că, pe 12 iunie 2025, concentrația de sare din pârâul Corund a atins 80 g/L, iar în Târnava Mică, sub Sovata, s-a înregistrat o concentrație de 15,7 g/L. Măsurătorile ulterioare au confirmat mortalitatea peștilor în perioada 13-14 iunie.

Specii afectate

Au fost identificate 12 specii de pești și o specie de chișcar decedate, dar numărul efectiv ar putea fi mult mai mare, datorită vizibilității reduse în apa tulbure. Printre speciile cele mai afectate se numără beldița, scobarul, cleanul și mreana vânătă.

Experții subliniază necesitatea unei evaluări complete a situației ecologice pentru a determina speciile supraviețuitoare și modul în care pot fi repopulate cursurile de apă.

Apa oprită la Târnăveni și în comunele din aval. Pericolul salinității crescute pe Târnava Mică

Alimentarea cu apă potabilă a fost întreruptă din cauza concentrației crescute de sare în Târnava Mică.

17 iunie 2025, 12:43 (actualizat 17 iunie 2025, 22:32)

Pentru refacerea ecologică, experții recomandă eliminarea obstacolelor din albie pentru a permite migrația peștilor din zonele mai puțin afectate. Repopularea nu este o soluție pe termen scurt, deoarece peștii din altă zonă nu ar fi adaptați la condiții locale.

Ultima evaluare detaliată a populației de pești din Târnava Mică datează din 2014. În urma acestei evaluări, au fost identificate 25 de specii de pești și una de chișcar. Pierderea unor specii în aceste condiții este foarte probabilă. Este necesară monitorizarea constantă a vieții sălbatice pentru a urmări evoluția situației.

Ultima evaluare la pești din 2014

Evaluarea întregii faune piscicole a Târnavei Mică a fost făcută ultima data în urmă cu peste 10 ani.

Studiul este semnat de dr. András-Attila Nagy, dr. István Imecs, dr. István Máthé și Alpár Kelemen.

Unda de salinitate se îndreaptă spre granița cu Ungaria. Poluare periculoasă pe râul Târnava Mică

Autoritățile monitorizează migrația apei sărate spre granița cu Ungaria.

13 iunie 2025, 14:40 (actualizat 13 iunie 2025, 20:46)