Secretar general NATO: Cheltuielile militare, adaptate nevoilor alianţei

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat joi că alocarea bugetară pentru apărare, stabilită la summitul de la Haga, va ține cont de cerințele operaționale ale organizației transatlantice, conform EFE.

Rutte, citat de Reuters, a subliniat necesitatea unei mai bune echilibrări a contribuțiilor la apărare din partea Europei, Canadei și Statelor Unite.

„Deciziile noastre de la Haga, referitoare la investițiile viitoare în apărare, vor fi ghidate de nevoile noastre de capacități tehnice.”, a declarat acesta la reuniunea miniștrilor apărării NATO desfășurată joi la Bruxelles.

El a evidențiat importanța unui acord asupra noilor obiective de capacități militare ale Alianței, care se întind pe întregul spectru de descurajare și apărare până în 2032.

„Vom analiza lacunele, nu doar pentru apărarea actuală, ci și pe termen mediu și lung (3-7 ani). Investițiile necesare vor fi finanțate la Haga”, a explicat Rutte.

Secretarul general a precizat că procesul este în două etape: definirea obiectivelor de capacități și stabilirea cheltuielilor necesare.

El a insistat că prin acordul privind obiectivele de capacități, statele membre vor decide necesitățile NATO, pentru a se putea apăra în caz de atac și a preveni atacurile.

Noile obiective de capacități vor implica „investiții suplimentare substanțiale”, motiv pentru care Rutte este convins că la Haga se va conveni asupra unei „ținte mult mai mari de investiții militare pentru toate statele membre NATO”.

„Investiții ample sunt necesare în sisteme de apărare aeriană, rachete cu rază lungă de acțiune, manevre de antrenament terestre și sisteme de comandă și control”, a subliniat Rutte.

Totodată, a menționat angajamentul ferm al Statelor Unite față de NATO.

Rutte a propus ca aliații să aloce 5% din PIB-ul național pentru apărare până în 2032. Dintre acestea, 3,5% ar fi destinați exclusiv cheltuielilor militare, iar restul de 1,5% pentru aspecte conexe, cum ar fi protecția infrastructurii și apărarea cibernetică.

Rutte a anunțat că va face publică propunerea sa privind noua țintă de cheltuieli pentru apărare, după ce aliații vor stabili obiectivele de capacități.

Ministrul apărării german, Boris Pistorius, a declarat înainte de reuniune că armata germană va necesita între 50.000 și 60.000 de militari suplimentari pentru a îndeplini țintele NATO.

Pistorius a solicitat ca declarația finală de la summit să identifice explicit Rusia ca cea mai importantă amenințare pentru NATO.

Ministrul apărării suedez, Pal Jonson, a exprimat dorința ca NATO să atingă o rată de cheltuieli pentru apărare de 5% până în 2030.

Și ministrul apărării leton, Andris Spruds, a considerat că alocarea de 5% din PIB este vitală pentru îndeplinirea noilor obiective NATO.