România, cu cel mai mare deficit din Europa: O analiză a experților Băncii Naționale

Experții Băncii Naționale avertizează asupra unei situații economice dificile. România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, generat de cheltuieli excesive în absența unor venituri corespunzătoare.

În ultimii ani, țara a majorat pensiile și salariile, a făcut investiții și angajări semnificative, finanțate în mare parte din împrumuturi, nu din venituri proprii, rezultând un deficit bugetar substantial.

Reprezentanții Băncii Naționale pun accentul pe încălcarea unor principii economice fundamentale.

Valentin Lazea, șef economist BNR: Unul dintre principiile esențiale este acela de a nu depăși resursele disponibile. Un buget echilibrat sau o situație apropiată de zero deficit este esențială în perioadele de creștere economică ridicată. În situațiile de creștere economică scăzută sau negativă, un deficit maxim de 3% din PIB este o țintă realistă. Aceasta înseamnă că trebuie să ne adaptăm, la fel ca o plapumă folosind doar ce avem la dispoziție.

Regretatabil, România a înregistrat un deficit de aproape 3% din Produsul Intern Brut în primele 4 luni ale anului, în ciuda unei creșteri economice modeste de doar 0,2% în comparație cu primul trimestru al anului anterior.

În cursul ultimilor doi ani, Executivul a majorat de trei ori salariul minim, ceea ce a creat o presiune suplimentară asupra bugetului, întrucât acest factor influențează veniturile angajaților din sectorul public.

Mădălina Chiţu, jurnalist TVR: În ultimii doi ani și jumătate, salariul minim brut în România a crescut cu 25 de procente, de la 3.000 lei la 4.050 lei.

Şi pensiile au pus presiune pe bugetul de stat.

Valentin Lazea, economist-șef BNR: Sistemul de pensii a continuat abordarea finanțării tuturor cheltuielilor din contribuţiile salariaților. Din păcate, marea majoritate a pensionarilor nu sunt conștienți că pensiile actuale sunt finanțate din contribuţiile salariaților contemporani.

Reevaluarea pensiilor a generat costuri suplimentare substanțiale pentru bugetul național, iar raportul număr pensionari la număr salariați este desfavorabil (8 pensionari la 10 salariați), ceea ce adâncește problema finanțării deficitului.

Situația economică vulnerabilă a României influențează și relația cu Uniunea Europeană. Există riscul pierderii de fonduri importante din partea Uniunii Europene dacă țara noastră nu respectă angajamentele asumate (reforme).

Dan Manolescu, președinte Camera Consultanţilor din România: Acoperirea deficitului bugetară este o prioritate crucială. Sumele necesare se pot obține prin fonduri europene, atât prin granturi, cât și prin împrumuturi. Acestea oferă avantaje semnificative.

O reformă fiscală devine o necesitate stringentă.

Veronica Duţu, consultant fiscal: Orice modificare fiscală, fie prin creșterea TVA-ului, fie prin majorarea taxelor, va influența negativ nivelul de trai al cetățenilor și implicit activitatea companiilor.

Raportul recent al Comisiei Europene evidenţiază în continuare că România nu a realizat o serie semnificativă de reforme asumate, iar cresterea cheltuielilor publice se produce în absenţa unor surse noi de venit.