Creșterea cheltuielilor publice ale României depășește limitele stabilite pentru corectarea deficitului

Comisia Europeană a concluzionat că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice semnificative. Vulnerabilitățile economice au crescut odată cu agravarea deficitului bugetar și al contului curent, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024. Deficitul bugetar a continuat să crească în 2024, accentuat de creșterile salariale și pensionale din sectorul public, creșterea consumului privat și deficitul preexistent al contului curent.

Documentul evidențiază că anul trecut, soliditatea finanțării externe, bazată pe investiții străine directe semnificative și fonduri UE, care au ținut sub control creșterea datoriei externe, a slăbit.

„Se anticipează doar reduceri moderate ale deficitelor bugetare și ale contului curent în 2025 și 2026. Creșterea costurilor forței de muncă și inflația sunt așteptate să încetinească, dar să rămână ridicate. Progresul în ceea ce privește politicile a fost minim în 2024, iar riscurile pentru stabilitatea macroeconomică au crescut. Incertitudinea politică a crescut spre finalul anului trecut, expunând țara la schimbări în percepția investitorilor și la creșterea costurilor de împrumut”, a adăugat Comisia Europeană.

În aceste condiții, Comisia consideră că implementarea planului fiscal-structural pe termen mediu și a unei reforme fiscale în 2025 ar putea reduce substanțial vulnerabilitățile fiscale. De asemenea, reforme structurale, în special cele incluse în Planul de Reducere a Riscurilor, sunt necesare pentru a consolida competitivitatea, performanța la export și a atrage finanțări suplimentare din partea UE.

„Cu toate acestea, probabil vor fi necesare măsuri suplimentare. În general, fără acțiuni ferme atât asupra reformei fiscale, cât și asupra reformelor structurale, deficitele bugetare și externe vor rămâne probabil prea mari, lăsând România expusă schimbărilor percepției investitorilor și șocurilor externe”, a concluzionat Comisia.

Creșterea cheltuielilor publice va depăși plafonul stabilit pentru corectare, iar discrepanța pentru 2024 și 2025 este estimată la 1,7% din PIB. Prin urmare, Comisia Europeană a constatat că nu au fost luate măsuri eficiente. Creșterea semnificativă a cheltuielilor duce la deficite bugetare persistente ridicate (9,3% în 2024 și, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, 8,6% din PIB în 2025) și la o creștere a datoriei publice cu peste zece puncte procentuale din 2021.

Având în vedere riscurile pentru corectarea deficitului excesiv până în 2030, Comisia Europeană a solicitat României să ia măsuri rapide pentru a respecta cerințele procedurii de deficit excesiv.

Executivul comunitar a recomandat României măsuri în acest an și în anul următor pentru consolidarea cheltuielilor și pregătirea generală pentru apărare, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 6 martie 2025.

Bruxelles susține o restricționare semnificativă a politicii bugetare pentru a menține cheltuielile publice în limitele traiectoriei corective din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv și pentru a consolida poziția externă a țării.

În plus, având în vedere termenele limită pentru finalizarea reformelor și investițiilor, Comisia recomandă accelerarea implementării Planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului REPowerEU, a programelor de politică de coeziune, utilizând resursele și oportunitățile oferite de evaluarea la jumătatea perioadei și instrumentele UE, inclusiv InvestEU și Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa pentru a îmbunătăți competitivitatea.

Comisia a recomandat, de asemenea, îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice și previzibilitatea procesului decizional. Oficialii români trebuie să se asigure că inițiativele legislative nu subminează certitudinea juridică prin consultări adequate ale părților interesate, evaluări eficiente ale impactului și proceduri administrative simplificate.

O mai bună pregătire și prioritizare a proiectelor mari de infrastructură și accelerarea implementării acestora, asigurarea desfășurării în timp util a proiectelor de investiții publice mature și încurajarea investițiilor private pentru dezvoltare economică durabilă, sunt alte recomandări ale Comisiei Europene.

Totodată, Comisia a recomandat României reducerea dependenței de combustibilii fosili prin mai multe măsuri: accelerarea implementării energiei regenerabile, îmbunătățirea capacității rețelei, consolidarea conexiunilor electrice transfrontaliere, reforme de reglementare care reduc riscurile pentru proiecte de energie curată și îmbunătățirea transparenței și eficienței procesului de autorizare.

Reducerea dependenței de combustibilii fosili, inclusiv prin eliminarea treptată a subvențiilor pentru aceștia și investiții în eficiență energetică, infrastructură de mediu și inovare, trebuie să țină cont de disparitățile regionale.

De asemenea, Comisia solicită reducerea măsurilor de sprijin energetic de urgență în vigoare pentru a reduce deficitul bugetar.

Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate: România se confruntă deja de peste cinci ani cu procedura de deficit excesiv. Deficitul a atins 9,3% din PIB anul trecut. Evaluarea noastră a arătat că creșterea cheltuielilor publice depășește semnificativ limitele traiectoriei corective recomandate. Aceasta reprezintă un risc clar pentru corectarea deficitului excesiv până în 2030 și generează dezechilibre externe importante. Prin urmare, Comisia recomandă Consiliului să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv. România se confruntă de mult timp cu un deficit excesiv și nu a implementat acțiunile necesare pentru corecție. Această recomandare reprezintă un semnal clar că este urgentă adoptarea de măsuri decisive pentru reducerea deficitului și corectarea dezechilibrelor.

În cadrul evaluării mecanismului de alertă 2025, am analizat situația a zece state membre. În ultimul an, unele state membre au redus aceste dezechilibre, dar există o incertitudine crescută care amplifică riscul acestor dezechilibre.