Negocierile pentru formarea unui guvern, într-o situație economică dificilă.

România se confruntă cu o conjunctură economică împovărătoare în 2025, caracterizată de un deficit bugetar îngrijorător, avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, și ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.

„Deficitul bugetar este o problemă gravă pentru economia românească”, a declarat Dăianu, subliniind că reducerea acestuia doar prin reducerea cheltuielilor este imposibilă, iar majorarea impozitelor este inevitabilă.

Tanczos Barna a adăugat că execuția bugetară din primele luni ale anului relevă o provocare majoră în finanțarea salariilor, pensiilor și investițiilor. Cu alte cuvinte, statul cheltuiește mai mult decât poate asigura, iar veniturile sunt sub nivelul necesar.

România se situează printre statele membre UE cu cele mai mici venituri bugetare, doar 33,7% din PIB, comparativ cu media europeană de peste 40%. Pierderile din colectarea TVA sunt semnificative, cu un decalaj de 36,7% în 2021, față de media UE de 6%.

Dăianu a subliniat că o creștere substanțială a veniturilor fiscale prin simple îmbunătățiri ale colectării nu este suficientă, argumentând nevoia de majorarea impozitelor.

Tanczos Barna a raportat o creștere a veniturilor în 2025, în special datorită colectării TVA, însă a avertizat că echilibrarea bugetului necesită măsuri suplimentare, inclusiv reforme fiscale și combaterea evaziunii fiscale. În 2024, deficitul bugetar a atins 8,65% din PIB, iar în primele patru luni ale lui 2025 a ajuns la 2,95% din PIB.

Veniturile au crescut cu 16% în aprilie față de anul trecut, datorită unei colectări mai bune a TVA, dar cheltuielile cu salariile, pensiile și investițiile ridicate pun presiune pe buget. „Este nevoie de un efort ferm pentru echilibrarea bugetului”, a spus Tanczos Barna.

Creșterea economică a fost de doar 1,4% în 2024 și se estimează la același nivel pentru 2025, sub ținta de 2,5% stabilită, din cauza incertitudinii politice și a factorilor externi.

Datoria publică a crescut la 56,3% din PIB, cu riscul de a ajunge la 63% în 2026. România se confruntă cu venituri bugetare scăzute, evaziunea fiscală constituie o problemă majoră.

Guvernul a redus cheltuielile cu bunuri și servicii, și urmărește un deficit de 7% în 2025, însă Comisia Europeană estimează o valoare mai mare.

Dăianu a exclus reduceri drastice de salarii și pensii, care reprezintă o pondere importantă din veniturile bugetare, iar Tanczos Barna pledează pentru o administrare mai eficientă a statului. Planul fiscal prevede reducerea deficitului la 2,5% până în 2031, dar succesul depinde de reforme și stabilitate politică.

Situația economică complicată pune presiune asupra viitorului guvernamental.