Evoluția economică a României

Ne dorim un stat prosper, unde fiecare cetățean să se bucure de bunăstare. Totuși, uneori uităm de punctul de plecare. La Revoluție, majoritatea românilor aveau resurse financiare limitate. Și statul, deși nu avea datorii semnificative, era mai sărac decât astăzi.

În decembrie 1989, România a ieșit din regimul comunist, cu o economie centralizată, industrializată artificial și izolată de piețele occidentale.

PIB-ul de atunci, estimat la aproximativ 40 de miliarde de dolari, oglindea mai degrabă o economie stagnantă decât una performantă.

După o tranziție dificilă în anii ’90, marcată de inflație, colapsul industriei grele și șomaj, România a început o perioadă de creștere susținută după anul 2000.

În 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, PIB-ul a ajuns la 166 de miliarde de dolari.

Criza financiară din 2009 a încetinit temporar economia, dar reluarea dezvoltării a fost consistentă.

Conform datelor Băncii Mondiale, între 1989 și 2024, PIB-ul României s-a multiplicat aproape de nouă ori, ajungând la aproximativ 353 de miliarde de dolari.

Doar în ultimii cinci ani, între 2019 și 2024, s-a observat o creștere de 41%, de la 250 la 353 de miliarde de dolari.

Expertul economic al BNR, Valentin Lazea, evidențiază o creștere semnificativă și a venitului pe locuitor, cu peste 43% în aceeași perioadă, ajungând la 7.530 USD anual.

Cu toate acestea, această performanță economică nu se reflectă întotdeauna în portofelele românilor.

Venitul mediu lunar brut rămâne la aproximativ 4.000 de lei, iar aproape 8% dintre tineri declară că nu își pot acoperi nevoile de bază.

România se situează pe locul 53 în lume în Indicele Dezvoltării Umane, poziționându-se sub țări precum Uruguay sau Muntenegru. Aceasta evidențiază că mărimea PIB-ului nu este singurul factor determinant al calității vieții, care include și educația și sănătatea.

Am parcurs un drum lung, dar mai avem de făcut. Și acest lucru depinde de alegerile noastre.