Prosumatorii din România, care produc energie regenerabilă pentru consum propriu și eventual o vând în rețeaua națională, continuă să fie subiect de discuție în piața energiei electrice. Asociația Prosumatorilor (APCE) a reacționat la un studiu comandat de Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), în care se estimează un cost suplimentar între 200 și 37 de lei pe megawatt-oră (MWh). APCE contestă valabilitatea datelor și concluziile studiului, acuzând utilizarea unor cifre inexacte și o interpretare eronată a legislației europene.

Reacția Asociației Prosumatorilor

APCE consideră că studiul AFEER a fost folosit pentru a inflama conflictul între prosumatori și furnizori. Asociația atrage atenția asupra faptului că datele oficiale ale Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) contrazic cifrele din acest studiu. Conform APCE, creșterea numărului de prosumatori nu reprezintă o amenințare pentru sistemul energetic.

Președintele APCE, Dan Pîrșan, afirmă că promovarea argumentelor din studiu servește mai mult intereselor companiilor din energie, care pierd din cauza consumului mai redus al prosumatorilor. El subliniază că impactul prosumatorilor asupra rețelei nu este atât de problematic pe cât sugerează studiul, iar afirmațiile privind deteriorarea infrastructurii sunt exagerate.

Controversele din raport și interpretări greșite

Studiul comandat de AFEER susține că rețelele de distribuție tradiționale vor ajunge la limitele lor încă din 2026 și vor avea nevoie de modernizare rapidă până în 2030 pentru a suporta creșterea prosumatorilor. În același timp, se menționează că beneficiile prosumatorilor nu sunt suficiente pentru a justifica costurile suplimentare generate de surplusul de energie.

AFEER susține și că, datorită prosumatorilor, furnizorii aplică consumatorilor o taxă între 0,20 și 0,37 lei pe kWh, pentru energia livrată din surplus, considerată nocivă pentru sistem. Aceste acțiuni, conform studiului, contribuie la dezechilibre și probleme în rețea.

Președintele AFEER, Laurențiu Urluescu, a recunoscut că această creștere exponențială a prosumatorilor este influențată de prețurile și turbulențele din piață, pe care, potrivit lui, chiar furnizorii le-au generat. În plus, studiul prevede că, în cazul consumatorilor cu putere instalată sub 400 kW, nu se vor mai aplica taxa pentru dezechilibre, considerându-se că aceștia contribuie puțin sau deloc la dezechilibrul rețelei.

Legislație comunitară și interpretări greșite

APCE susține că legislația europeană, în special Directiva (UE) 2018/2001 – RED II, acordă prosumatorilor drepturi clare. Aceasta prevede posibilitatea de a produce energie regenerabilă, de a o consuma, de a o stoca și de a vinde surplusul, inclusiv prin contracte de furnizare.

De asemenea, legislația europeană asigură acces nediscriminatoriu la piață și o remunerație corectă pentru energia injectată în rețea. În același timp, APCE afirmă că, în România, se fac interpretări greșite referitoare la pragurile de scutire de la plata pentru dezechilibre, fiind menționat greșit că această scutire ar fi valabilă pentru prosumatorii cu putere sub 400 kW, când legislația europeană limitează această scutire pentru cei cu sub 200 kW începând cu 2026.

Apel la dialog și experiența altor țări

APCE invită actorii din piața de energie să inițieze un dialog matur pentru a permite coexistenta între prosumatori și companiile de energie. În plus, reprezentanții arată că modelul de integrare a prosumatorilor funcționează deja în țări precum Germania, Franța, Italia, Polonia sau Spania, unde milioane de prosumatori contribuie la stabilitatea și dezvoltarea sistemului energetic.

Hai să menționăm că în România, numărul de prosumatori se apropie de pragul de 300.000, iar această cifră pare să fi determinat reticența unor entități din energie și autorități în a accepta fluxurile de energie distribuită din surse regenerabile.

Președintele APCE, Dan Pîrșan, subliniază că piața energiei în România are tendința de a favoriza excesiv anumite interese, în condițiile în care profiturile companiilor din sector rămân printre cele mai mari din Europa, în timp ce prețul pentru consumatori se menține ridicat.

Rămâne clar că procesul de reglementare și adaptare la realitatea prosumatorilor rămâne o provocare pentru autorități și pentru piața de energie din România.