Ungaria se află în atenția Uniunii Europene pe măsură ce alegerile din 12 aprilie se apropie, iar oficialii europeni evită implicarea directă în campanie pentru a nu fi percepuți ca interferând în procesul electoral. Sursele apropiate situației indică faptul că Bruxelles-ul intenționează să păstreze o poziție neutră, în timp ce tensiunile dintre Ungaria și UE continuă să crească.

Situația politică și sondajele din Ungaria

Conform unor sondaje, premierul Viktor Orbán, aflat la conducerea Guvernului, se află într-o poziție dificilă în perspectiva alegerilor. Partidul Opoziției, Tisza, condus de Péter Magyar, are un avantaj de circa 10 puncte procentuale în preferințele electorale, față de Fidesz, partidul lui Orbán. Tisza a îndemnat public instituțiile UE să evite acțiuni care ar putea influența procesul electoral.

În discursul său de duminică, Orbán a reafirmat angajamentul de a consolida poziția Ungariei în Uniunea Europeană, afirmând că „locul Ungariei este în Europa” și subliniind nevoia de colaborare cu Uniunea.

Atitudinea UE și gestiunea fondurilor

Sursele indică faptul că, la nivelul Comisiei Europene, comunicările referitoare la Ungaria și la problemele legate de statul de drept au devenit mai selective și prudent formulate. Aproximativ 2,4 miliarde de euro din fondurile UE destinate Ungariei pot fi plătite înainte de alegeri, indiferent de recentele preocupări legate de statul de drept.

Un oficial ungar a declarat că, în contextul alegerilor decisive, Comisia a optat să nu întreprindă acțiuni majore, considerând că „cel mai bine este să nu facă nimic”, pentru a evita percepția de intervenție în procesul electoral. Un diplomat european a adăugat că această strategia de reținere a anunțurilor majore a fost adoptată pentru a nu fi acuzată de amestec în alegeri.

Contextul tensiunilor și influenței externe

Orbán este cunoscut pentru poziția sa critică față de Uniunea Europeană, fiind un „ghimpe” persistent în relația cu Bruxelles-ul. Acesta s-a apropiat de președintele rus Vladimir Putin și s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina, precum și candidaturii țării sale la Uniune.

Un grup de experți, Colegiul Mathias Corvinus, a lansat recent un „Observator al Interferențelor Democrației”, menită să analizeze modul în care instituțiile UE influențează alegerile naționale din Europa. Oficiali europeni consideră că orice declarație sau acțiune a UE în această direcție poate fi utilizată de Orbán pentru a-și justifica poziția.

Sprijin extern și reacția Bruxelles-ului

Președintele american Donald Trump și aliații săi au manifestat sprijin față de Orbán, iar președintele SUA a transmis două mesaje publice de susținere pentru premierul maghiar. În plus, secretarul de stat american Marco Rubio urmează să viziteze Ungaria luni, iar luna viitoare, țara va găzdui Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), unde se preconizează că Trump va transmite un mesaj.

În același timp, poziția UE a devenit mai contradictorie și mai complicată după un aviz juridic recent al Curții Supreme a UE, care a pus sub semnul întrebării decizia de a debloca 10 miliarde de euro pentru Budapesta, pentru a depăși vetoul lui Orbán asupra ajutorului pentru Ucraina.

Alarme și măsuri ale Bruxelles-ului

Ministrul ungar pentru UE, János Bóka, a acuzat Bruxelles-ul că amenință Ungaria prin Curtea Europeană de Justiție, din cauza refuzului de a plăti pentru ajutorul Ucrainei. El a adăugat că aliații partidului Tisza recurg la măsuri dure pentru a impune voința Bruxelles-ului și pentru a instaura un guvern marionetă din partea instituțiilor europene.

Supresiunea fondurilor UE a devenit o preocupare majoră, aproximativ 17 miliarde de euro fiind momentan înghețate din cauza suspiciunilor privind discriminarea și independența sistemului judiciar. În plus, Comisia a inițiat o anchetă cu privire la acuzațiile de recrutare a oficialilor UE ca spioni de către guvernul maghiar.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a afirmat că instituția analizează aceste acuzații, iar activitatea continuă în mod normal, inclusiv în domeniul aplicării legii, și consideră că întârzierea deciziilor nu are ca scop influențarea alegerilor, ci se bazează pe proceduri analitice și administrative.

În privința fondurilor pentru apărare, destinate mecanismului UE „Safe”, unii oficiali au avertizat că reținerea fondurilor poate fi percepută ca o formă de interferență. Comisia precizează că nu s-a luat încă nicio decizie în această direcție și continuă colaborarea cu autoritățile maghiare.

Între timp, guvernul maghiar a emis o decizie de anulare a anumitor procese judiciare împotriva statului, fapt pentru care sursele europene sunt atent mobilizate pentru evaluarea impactului asupra independenței justiției și statului de drept.