**Recesiunea tehnică, cauze și perspective de creștere economică pentru 2026 în România**

Economia României a încheiat anul 2025 cu o creștere de 0,6%, dar a intrat în recesiune tehnică în ultimele trei luni ale anului, după o scădere de 1,9% a Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Aceasta reprezintă al doilea trimestru consecutiv de scădere, însă experții confirmă că recesiunea nu este rezultatul unor crize temporare, ci a unui trend descendent de patru ani.

Contextul și cauzele recesiunii

Recesiunea tehnică a fost precipitată de deciziile și politicile adoptate de guvernele anterioare, sunt de părere analiștii. În particular, un fost lider de opinie afirmă că perioada 2022-2023 a fost marcată de creșteri fiscale și măsuri antiliberale, aplicate continuu de guvernele conduse de Ciucă și Ciolacu.

Potrivit acestuia, aceste măsuri au avut efecte negative asupra economiei, precum reducerea investițiilor străine, scăderea activităților private și o reducere constantă a producției industriale. De asemenea, s-au înregistrat creșteri ale deficitului comercial și ale deficitului de cont curent, precum și inflație ridicată, de 13,8% în 2022 și 10,4% în 2023.

Impactul politicilor guvernamentale

Guvernele menționate au crescut taxele, impozitele și contribuțiile în perioada 2022-2023, ceea ce a alungat investitorii și a redus apetitul pentru consum al populației. În plus, aceste măsuri au afectat negativ absorbția fondurilor europene, ceea ce a restrâns posibilitatea de finanțare pentru proiecte și dezvoltare.

În 2024, anul guvernării lui Ciolacu, creșterea economică a scăzut la 0,9%, în ciuda cheltuielilor publice masive, care au dus la un deficit bugetar de 9,3%. La finalul anului 2025, creșterea s-a redus și mai mult, ajungând la 0,6%.

Conducerea actuală și perspectivele de redresare

Potrivit unui fost premier, pandemrazul economic a fost gestionat mai eficient de actualul Guvern, condus de Orban, care a preluat conducerea într-un moment critic, cu România amenințată de retrogradare din partea agențiilor de rating. El afirmă că, deși nu s-au adoptat toate măsurile dorite, s-au făcut pași pentru redresare, iar momentul dificil a fost depășit.

Orban susține că recesiunea tehnică din perioada guvernărilor anterioare a fost ascunsă publicului și nu trebuie să provoace panică, fiind rezultatul unui trend de descreștere de patru ani și a unor măsuri fiscale restrictive, combinate cu o diminuare a încrederii populației în consum.

Perspective pentru 2026

Adoptarea de măsuri de restructurare administrativă și de stimulare economică, precum și un buget realist, pot modifica traiectoria economică a țării. Analistul afirmă că, dacă aceste măsuri vor fi implementate, România are potențialul de a înregistra o creștere peste estimările actuale în anul 2026.

Rata absorbției fondurilor europene, care a avut o îmbunătățire semnificativă, ar putea atinge un vârf în 2026, contribuind la relansarea economică. Investițiile străine au început, de asemenea, să crească, iar stabilitatea leului și reducerea inflației, respectiv de la 13,8% în 2022 la 10,4% în 2023, indică semne de redresare economică.

În concluzie, specialiștii cred că, în condițiile unei politici fiscale și administrative adecvate, anul 2026 poate aduce o îmbunătățire semnificativă pentru economia României, depășind momentan estimările actuale privind creșterea.