Anunțul pe care îl aștepta Guvernul, după intrarea în recesiune tehnică. Fitch ne ține în lumea bună, scăpăm iar de junk

Fitch menține ratingul României și exclude statutul de junk după recesiune

România stay în categoria țărilor solvabile, având un rating BBB cu perspectivă negativă, confirmat de agenția Fitch Ratings. Decizia survine la câteva ore după ce Institutul Național de Statistică a anunțat că economia națională se află în recesiune tehnică, în condițiile în care PIB-ul a înregistrat scăderi consecutive în ultimul trimestru al anului 2024. Analiștii anticipează un trimestru din 2026 cu performanțe economice și mai slabe.

Ratingul și motivele menținerii în categoria „BBB”

Fitch susține ratingul României „BBB-” și punctează beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și fluxurile de capital aferente, care au sprijinit convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. În plus, indicatori precum PIB-ul pe cap de locuitor și guvernarea sunt peste nivelurile medii ale statelor comparabile din categoria „BBB”.

Agenția subliniază însă deficitele bugetare și ale contului curent, care sunt mari și persistente, precum și creșterea datoriei publice și polarizarea politică din coaliția guvernamentală. Datoria externă netă considerabilă este de asemenea menționată ca un factor de risc.

Perspectiva negativă și provocările fiscale

Deteriorarea continuă a finanțelor publice, cauzată de deficitele fiscale ridicate și creșterea raportului datorie publică/PIB, determină menținerea perspectivei negative. Guvernul format în vara anului 2025 a început să implementeze măsuri de consolidare fiscală, inclusiv creșterea TVA din august 2025, urmărite să reducă deficitul bugetar ESA de aproape 8% din PIB în 2025 cu aproape 2 puncte procentuale în 2026.

Totuși, rămân incertitudini privind amploarea consolidării fiscale pentru anii următori, din cauza schimbării planificate a prim-ministrului în aprilie 2027 și a ciclului electoral din 2028. Datoria publică brută a ajuns aproape de 59% din PIB la sfârșitul anului 2025 și se preconizează să urce la 63% în 2027, dacă nu se vor implementa măsuri suplimentare.

Economia și indicatorii financiari

Datele oficiale arată că România s-a aflat în recesiune tehnică, cu o contracție de 1,9% în trimestrul al patrulea din 2024. În ultimul trimestru al anului 2025, PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul anterior, dar a crescut cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2024.

Creșterea economică rămâne sub 1% pentru 2025, fiind constrânsă de consolidarea fiscală și cererea slabă externă. Previziunile indică o creștere sub potențialul de 2% până în 2027, deoarece se așteaptă noi măsuri de austeritate fiscală și o scădere a veniturilor reale ale gospodăriilor.

Inflația și riscurile politice

Inflația ridicată reprezintă o vulnerabilitate, fiind peste ținta Băncii Naționale a României de 2,5% +/-1 punct procentual timp de cinci ani, iar valoarea medie pe trei ani pentru 2024-2026 este dublă față de media categoriei „BBB”.

În ceea ce privește stabilitatea politică, zilele de incertitudine s-au diminuat după alegerea președintelui Nicușor Dan și formarea unui guvern pro-occidental în iulie 2025, ceea ce a facilitat adoptarea măsurilor de consolidare fiscală. Totuși, tensiunile din coaliție și negocierile bugetare din 2026 pot influența adoptarea unor măsuri suplimentare.

Dezechilibre externe și finanțare externă

Deficitul de cont curent a fost de aproape 8% din PIB în 2025, peste mediana de 1% pentru categoria „BBB”. Se preconizează o reducere la sub 7% în 2026, datorită scăderii importurilor și cererii interne.

Datoria externă netă, de 21% din PIB în 2024, se estimează că va crește treptat, peste media de 3% a categoriei. Fondurile UE continuă să susțină finanțarea României, cu granturi din Planul de redresare și resurse din împrumuturile pentru programele europene, ceea ce atenuează riscurile pe termen scurt.

Condițiile de finanțare și scorurile ESG

Fluxurile de capital din UE în 2026 vor reduce necesarul de finanțare pe piața externă. Costurile de împrumut au scăzut față de evaluarea anterioară, în ciuda riscurilor asociate percepției pieței globale.

România are un scor ESG de „5[+]” pentru stabilitate și guvernanță, reflectând un istoric de tranziții politice pașnice și o capacitate instituțională moderată. Indicatorii de guvernanță arată un nivel moderat al corupției și o poziție relativ stabilă în rândul statelor europene.

Și-a consolidat poziția ca țară cu rating BBB, deși perspectivele arată o continuare a provocărilor fiscale și economice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *