Guvernul a publicat vineri în consultare publică un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) care vizează simplificarea procedurilor administrative, reducerea unor termene și costuri pentru investitori, precum și consolidarea cadrului legal privind securitatea și protecția mediului în România. Noile măsuri urmăresc în special armonizarea legislației naționale cu normele europene și întărirea securității economice și naționale, fiind menite să accelereze procesul de atragere a investițiilor și să optimizeze gestionarea riscurilor.

Contextul legislativ și obiectivele principale

Proiectul de OUG pledează pentru eliminarea birocrației și digitalizarea proceselor, în vederea sprijinirii relansării economice. Se intenționează crearea unui cadru mai predictibil și mai prietenos pentru investitori, precum și consolidarea capacității statului de a monitoriza și gestiona investițiile străine, în contextul obligațiilor asumate la nivel european.

Guvernul evidențiază faptul că mecanismul de examinare a investițiilor străine, instituit prin Regulamentul (UE) 2019/452, impune tuturor statelor membre să aibă un sistem național funcțional și să coopereze sistematic cu celelalte state și cu Comisia Europeană. Neadoptarea acestor măsuri poate duce la riscul de neconformare cu legislația europeană și poate afecta credibilitatea României ca stat membru capabil să asigure un mecanism eficient de examinare a investițiilor directe.

Schimbări în domeniul investițiilor și cadrul de examinare

Un element inovator este introducerea conceptului de „domenii sensibile”, în care dobândirea de active în scopul desfășurării activităților economice poate afecta securitatea națională și ordinea publică. Aceste domenii sunt împărțite în cinci categorii: tehnologii critice și avansate, infrastructură critică, sectorul farmaceutic, industria de apărare și sectorul agroalimentar.

Pragul de la care se analizează investițiile directe va fi majorat de la 2 milioane de euro la 5 milioane de euro. În plus, comisia responsabilă pentru evaluare va pierde denumirea de CEISD și va deveni CEID, având în componență doar șapte membri, față de cei 11 actuali, pentru a simplifica și accelera procesul decizional.

„Propunerile de modificare au în vedere sprijinirea relansării economice, printr-un set de măsuri orientate către debirocratizare, digitalizare și eficientizarea procedurilor administrative. Proiectul vine în sprijinul mediului de afaceri și răspunde cu soluții concrete la problemele semnalate de investitori și de asociațiile reprezentative, menținând standardele de securitate impuse la nivelul Uniunii Europene”, a declarat Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului.

Se intenționează digitalizarea completă a procesului de depunere a cererilor de către investitori, urmând a fi pusă la dispoziție o platformă electronică gestionată de STS. Taxa de examinare va fi redusă de la 10.000 de euro la 5.000 de euro, și activitatea se va autofinanța, surplusul urmând să fie virat la bugetul de stat la finalul fiecărui an.

Termenele pentru analiza investițiilor vor fi diminuate. Durata totală pentru finalizarea procesului va fi redusă de la 125 de zile la 60 de zile, iar perioada de analiză a documentației va fi scurtată de la 60 la 45 de zile.

Termene mai scurte pentru autorizări și avize

Un alt set de măsuri urmărește reducerea cu 40 de zile a timpului de evaluare a impactului asupra mediului. Astfel, termenul pentru analiza inițială va fi scăzut de la 15 zile la 10 zile, iar pentru analiza memoriului de prezentare și emiterea deciziei în etapa de încadrare, se vor aplica termene de 15 și, respectiv, 60 de zile, față de 20 și 90 de zile în prezent.

De asemenea, se va introduce un sistem digital național pentru evidența și raportarea datelor de mediu, care va permite transmiterea electronică a documentațiilor, urmărirea în timp real a stadiului fiecărui dosar și o gestionare mai transparentă a fluxurilor administrative. Incorporarea sistemului va contribui la reducerea birocrației și la creșterea trasabilității deciziilor.

În cazul securității la incendii, se va reduce termenul de soluționare a avizelor de la maximum 21 de zile la 15 zile, respectiv 5 zile pentru proiectele derulate cu fonduri UE. În situații în care autorizația existentă are defecțiuni, se va permite suspendarea temporară, pentru maxim 30 de zile, și nu anularea automată, pentru a evita închiderile abuzive ale activităților.

„Se introduc indicatori de performanță și responsabilități clare pentru inspectorii-șefi, pentru a asigura respectarea termenelor. Întârzierea în emiterea avizelor va constitui abatere disciplinară și se va sancționa conform legii”, a declarat oficialii din Cancelarie.

Proiectul prevede și digitalizarea depunerii documentațiilor și eliminarea completă a obligatorietății formularelor în format fizic. Documentațiile vor fi stocate și gestionate exclusiv în format digital, ceea ce va permite redistribuirea rapidă a dosarelor între inspectorate.

Pentru proiectele-tip repetitive, inspectoratele vor putea elibera un acord centralizat, semnat de IGSU, pentru a asigura o uniformizare națională a deciziilor, reducând astfel contradicțiile între judete.

Impactul și parcursul legislativ

Proiectul de OUG va fi supus unui proces de consultare publică, urmând apoi a fi transmis pentru avizare interinstituțională și, în final, adoptat de Guvern. La nivelul actualei executiv, s-au făcut deja reduceri privind indemnizațiile membrilor comisiei de examinare a investițiilor și ale experților, de la valori inițiale de până la 30% din indemnizația unui ministru, la circa 12-15%.

Suspendarea autorizațiilor existente va putea avea loc în situații tehnice, dar cu termene clare de remediere, și nu va duce automat la retragerea autorizației, ci în cazul în care proiectul nu respectă condițiile în termenul stabilit de maxim 30 de zile, sau dacă defecțiunile nu sunt remediate în termenele prevăzute.

Sancțiunile vor include amenzi de până la 100.000 de lei și decizii de oprire temporară a activităților pentru încălcări grave, cu posibilitatea de încadrare în categoria contravențiilor penale pentru reluarea activității fără drept.

Documentele integrate în noul cadru legislativ vor duce la o gestionare mai clară, rapidă și sigură a activităților economice, cu un impact direct asupra mediului de afaceri și securității naționale.